"Doar sa traim", mereu ne zice gandul
Vegetativ in propria-i contemplare
"Mancam" mult timp si ne-asteptam doar randul
Infaptuind minuni sau doar uitare..
"Doar sa muncim", mereu lumea ne cere
Imaginand pamantul ca un musuroi
Sa construim, sa strangem doar avere...
Oare vom fi furnici si-n viatza de apoi?
"Doar sa iubim", mereu inima bate
De parca-i oxigen vital pentru-a trai
Dar implinirea este peste poate
Cand nu cunoastem nici retzeta de-a iubi.
"Doar sa mai credem", sufletul ne zice
Crezandu-se pe sine ca integru,
Dar raul pus in noi nu vrea s-abdice
Traim mult cenusiu,din alb si negru....
