Graniță de vis

Păşeşte-ncet în cameră pe vârfuri,
Nu tulbura un germene de somn,
Te cuibăreşte moale între gânduri,
În cele ce sunt treze şi adorm.

În pace îţi închide uvertura,
Adu-mi şi ultimul pahar cu apă,
Ridică-mi pe pleoape cuvertura,
Un film alb-negru poate să-nceapă.

Aruncă-mă deasupra unui haos,
Fii bântuire dinspre imposibil,
Mă pune simultan în colt şi-n naos,
Şi spune-mi numai că sunt failibil.

În mintea mea adânc sădeste-ţi şoapta,
Tortură pentru gândul deţinut,
Roteşte-mă în stânga şi în dreapta,
Ca vierme cu cocon din aşternut.

Tu scoate-mă din mine în afară,
Dă-mi amnezii cu cele ce m-aşteaptă,
Şi fă broboana frunţii să tresară,
Ca martoră când trupul se deşteaptă.

Discutie cu o...

F.M.: - Te-ai trezit?
Eu:- Mmm. Da...
- Pacat, eu te-as mai fi lasat sa dormi un pic.
- Nu minti! Tocmai din cauza ta m-am trezit!
- Vai! Dar cum asa?! Am dat buzna peste tine? Trebuia sa ma anunt inainte sa vin? Sa-mi fac programare?
- Da! Iti ziceam sa nu vii, ca nu ma gasesti acasa! Sa te duci la oricare vei vrea, dar nu la mine!
- Crezi ca puteai sa scapi de mine? Sincer, tu nu-ti dai seama cat de dor mi-a fost de tine?
- Mie deloc!
- Ei, as! Nu fi morocanos! Stii foarte bine ca tu m-ai chemat!
- Eu?!?!
- Da, chiar tu! Nu ai vazut cand ai format numarul meu?
- Glumesti, nu? Ce treaba sa am eu cu tine?
- Hai, spune drept ca nu ma cunosti!
- Bine, stiu ca ne-am mai vazut de cateva ori, dar... cand si de ce sa te chem eu tocmai pe tine?!
- Pai, probabil ti s-o fi facut dor de mine... Exact pe mine m-ai cautat.
- Eu, nici vorba!
- Ba da, chiar nu-ti amintesti? Erai cuminte de atata vreme, nu mai ieseai la miscare... deja ruginisesi.
- Da, a fost luna asa plina de zapada, care m-a consemnat in casa. Am mai facut eu una alta dar, chiar asa de tare sa scartai? Sa ajung sa ma misc ca un robot humanoid, din acela experimental japonez?
- Uite ca da! Ba te-ai si lacomit, chiar m-ai cautat inadins. Ti-a trebuit alergare, apoi imediat bowling... Credeai ca o sa te las sa te simti asa bine singur, fara mine?!... Pai cum sa nu vin si eu?! Sa simti ca ai picioare, maini, sa simti ca ai zeci de muschi, ca esti facut din carne si.... ca eu sunt carnivora.
- Mai tine si tu post! Vii intotdeauna cand sa simt si eu ca decolez... Dar nici macar acum, ca-i sambata nu puteai sa ma lasi in pace?
- Ba tocmai fiindca e sambata voi sta cu tine. Sa petrecem ziua uite asa, doar noi doi, in casa. Ca niste batranei!
- Esti o pacoste intotdeauna, stii? Hai lasa-ma in pace!
- Te voi lasa, stii ca scapi de mine mereu... Dar pana atunci trebuie sa ma mai suporti vreo cateva zile...

Vocea

Roteste-ma in ampla ta spirala,
Plutire, vrie dar si ax imi fii,
Imponderabila pe-atat spatiala,
Da-mi caruselul unui dans sufi.

Sageata trupul meu cu al tau sunet,
Imi da in cord delirul tau firesc,
Auzul denoteaza-mi cu-un mut tunet,
Amortizat de ritmul sufletesc.

Octavele in tipat tu sfideaza,
Le percuteaza cu un ipsilon,
Pe fiecare treapta-a lor danseaza,
Spre cer iti construieste-un Babilon.

Inchide-mi ochii cu promise vise,
S-asculte si ce nu pot ei sa vada,
Dezleaga simturile ce-s inchise,
Fa intre corp si spirit o rocada.

Pianul

Un inger vrea ca-n asta clipa
Sa-si vanda harpa pentru-un pian,
Sa puna sub a sa aripa
Macar un sunet arian.

Nuanta are orice stare
Ce-n ton si semiton incape
Si e suis, alunecare,
Ca-ntr-o trecere pe clape.

Sunt zilele in alb si negru
Au corzi si ne rasuna-n toate
E viata intr-un ritm integru
O arie din eternitate...

M-am mutat

Acum aproape un an, cand m-am trezit izolat pe un mysport ce se scufunda, am trecut pe blogspot acele scrieri sportive, mentionand, desigur, ca refugierea era doar temporara. Credeam ca imi va lua 2-3 luni pana puneam la punct noul loc de scrieri sportive. Blogspot-ul nu s-a descurcat tocmai rau. Audienta a urcat de la
4-500 cititori/luna la 3000 in prima faza, ajungand la finalul anului la 5500 cititori/luna, un numar care ma responsabilizeaza foarte mult in vederea proiectului tribunacfr.ro. Greu a fost de instalat (si inca mai am atata de lucrat la el!). Mecanismul de tortura web a fost mai eficient decat credeam...Ba inca acum parca ma simt fericit ca am terminat chiar repede (doar cu un an) noul site, locul pe care ne vom aduna o echipa de scriitori de bun simt (si de-abia apoi ceferisti).

Gata, blogul redevine unul generalist, redevine unul personal, "a/non-sportiv" (si chiar nesportiv), asa cum era inaintea invaziei ceferiste, redevine unul al scrierilor vechi, al micilor apasari cotidiene si "pansari cugetative". Ehhhh! N-are rost sa va explic prea multe. Cautati in arhiva, inainte de martie 2010 si veti gasi exact ce, cum si cat. Alex revine aici, iar albusibiu trece pe tribunacfr.ro (de parca n-ar fi unul si acelasi). Buna regasire!