F.M.: - Te-ai trezit?
Eu:- Mmm. Da...
- Pacat, eu te-as mai fi lasat sa dormi un pic.
- Nu minti! Tocmai din cauza ta m-am trezit!
- Vai! Dar cum asa?! Am dat buzna peste tine? Trebuia sa ma anunt inainte sa vin? Sa-mi fac programare?
- Da! Iti ziceam sa nu vii, ca nu ma gasesti acasa! Sa te duci la oricare vei vrea, dar nu la mine!
- Crezi ca puteai sa scapi de mine? Sincer, tu nu-ti dai seama cat de dor mi-a fost de tine?
- Mie deloc!
- Ei, as! Nu fi morocanos! Stii foarte bine ca tu m-ai chemat!
- Eu?!?!
- Da, chiar tu! Nu ai vazut cand ai format numarul meu?
- Glumesti, nu? Ce treaba sa am eu cu tine?
- Hai, spune drept ca nu ma cunosti!
- Bine, stiu ca ne-am mai vazut de cateva ori, dar... cand si de ce sa te chem eu tocmai pe tine?!
- Pai, probabil ti s-o fi facut dor de mine... Exact pe mine m-ai cautat.
- Eu, nici vorba!
- Ba da, chiar nu-ti amintesti? Erai cuminte de atata vreme, nu mai ieseai la miscare... deja ruginisesi.
- Da, a fost luna asa plina de zapada, care m-a consemnat in casa. Am mai facut eu una alta dar, chiar asa de tare sa scartai? Sa ajung sa ma misc ca un robot humanoid, din acela experimental japonez?
- Uite ca da! Ba te-ai si lacomit, chiar m-ai cautat inadins. Ti-a trebuit alergare, apoi imediat bowling... Credeai ca o sa te las sa te simti asa bine singur, fara mine?!... Pai cum sa nu vin si eu?! Sa simti ca ai picioare, maini, sa simti ca ai zeci de muschi, ca esti facut din carne si.... ca eu sunt carnivora.
- Mai tine si tu post! Vii intotdeauna cand sa simt si eu ca decolez... Dar nici macar acum, ca-i sambata nu puteai sa ma lasi in pace?
- Ba tocmai fiindca e sambata voi sta cu tine. Sa petrecem ziua uite asa, doar noi doi, in casa. Ca niste batranei!
- Esti o pacoste intotdeauna, stii? Hai lasa-ma in pace!
- Te voi lasa, stii ca scapi de mine mereu... Dar pana atunci trebuie sa ma mai suporti vreo cateva zile...
