Ceferistii au talent

   Bun gasit, doamnelor, domnisoarelor si domnilor si bine ati venit la una din primele editii din acest an ale show-ului dumneavoastra preferat (categoric) „Ceferistii au talent....Si il arata!”. Va garantam ca veti avea astazi parte de un spectacol absolut inedit, care va va ridica din fotolii si va da din nou glas aplauzelor dumneavoastra.  Credeati cumva dupa debut, dupa primele minute de incalzire, de poticneli si de facut gargara si vocalize ca ati venit iarasi la teatru, din greseala? Ei bine, nu! Trebuia sa avem si elementul nostru de surpriza, nu? Exploziv cortina cade si incepe „super-show”-ul nostru! Nu-i finala, nici semifinala, e mai mult o repetitie pentru anul viitor, dar, mai atractiv, e la ora de maxima audienta, pe una din scenele cele mai urmarite din Romania! Un derby al talentelor, ale celor atat de indoielnice incat au ramas inca in tara! Alaturi de dumneavoastra, cei de acasa, voi, jurati ai sufletului si ai patimei visinii dar si injurati, din cand in cand, ba de adversari (de presa sau de tribune), ba de jucatori, se va gasi, ca de fiecare data,  juriul nostru, cei care vor stabili cine si ce ramane in grila de programe, toamna-primavara 2011-2012: domnul Paaaaszkanyyyy, omul cu banul, omul cu planul! Doamna Andraaaaa - o voce si triluri aurite, pentru momente de aur. Si domnul Muresaaaaan - expert in comunicare hegemonica si nepricepere, uneori, demonica! Iar acum sa trecem la treaba!

   Primul concurent, echipa CFR-ului, are o poveste induiosatoare: Cand toate ii mergeau din plin si se parea ca niciun nor nu-l va mai pune in umbra, fix din acel senin, i s-a imbolnavit pusculita. A trebuit sa vanda multe valori din casa doar pentru a supravietui, pentru a mai vedea convenabil soarele si a nu ramane doar cu ochii in el. Acum vine in fata dumneavoastra cu ceea ce i-a mai ramas, cu handicap major in atac si cu mari emotii dupa ce la ultimele castinguri, mai ales la cele acasa, a esuat lamentabil, trecand de la aplauze miloase la huiduieli nervoase. Vrea sa demonstreze ca mai are talent, macar pentru impresia artistica, chiar daca potul deja s-a evaporat. Isi incepe evolutia, cu teama, fara precizie, ezita de cateva ori, apoi aluneca de-a binelea, deja juriul e cu mana pe butoanele rosii, nemaidandu-i nicio sansa si  apoi, ca si cum asa era de fapt coregrafia, are o executie de breakdance in mod norocos reusita. Prin asta se repune pe picioare si, cu tot mai multa dibacie, CFR-ul se preface slab, nepregatit, pare multumit doar cu actul de simpla prezenta, cu trecerea timpului, pentru ca, pe intr-un final apoteotic, in stupoarea generala a celor veniti si picati de bunavoie in „groapa”  sa atinga punctul culminant, ba chiar sa termine cu stil, in fata salii si nu asteptand sa scape cat mai repede in culise. Incredibil! Parca nu-i acelasi lot cu cel de acum 4 zile! Parca ar fi doi frati gemeni, unul plin de indemanare si altul demn doar de compatimit! Cum este altfel explicabil, ca dupa o evolutie fara chiar nicio licarire sa renasca imediat, dand peste cap Dinamo-metrul aplauzelor fanilor?  Oare are talent? Sa auzim ce spune juriul:

Paszkany: Talent are, putere nu, dar vom aduce macar 30 de jucatori, de preferinta cu dubla specializare (daca se poate sa fie si zugravi argentinieni), iar daca nu vor confirma macar sa-i pot folosi la imobiliare. Deocamdata nu treci mai departe, mai stai un pic sa vad mai bine ce este exact cu tine, ce mai pot valorifica.  

Muresan: Da, echipa a demonstrat ca are atitudine, devotament si cred ca e doar o chestiune de timp pana vor mai castiga alte 10 trofee din cele 9 puse in joc in urmatorii 3 ani. Treci mai departe si ma tragi si pe mine dupa tine.

Andra: Eu nu ma pricep la fotbal desi sunt prietena cu cei de la CFR, dar pot sa-ti cant ca din punctul de vedere al fanilor „dragostea e tot ce ramane/ dupa-atata vant si ploi/ si vindeca durerea/ ce ne leaga pe-amandoi!”.

   Urca pe scena, Alin Minteuan, cu un numar de scamatorie, executat la trapez, in timp ce face echilibristica pe sarma. E imposibil ceea ce incearca! Sa il tina pe Peralta deoparte si totusi sa ridice un castel de carti? Sigur, baza e solida, e juvetele de Rada, asul de Cadu si, mai ales, Jolly Jokerul Muresan! Il tine pe nebunul Bastos deoparte, pune peste baza o septica aproape invizibila de Dica, un liant bun de Kone si Panin, un Nicoara ca sa sprijine lateralul. In varf nici nu mai conteaza, Batin si Bus trebuie macar sa se poata sustine ei insisi si chiar si asta le pare uneori prea greu. Totusi, iata ca ii iese, chiar dupa ce initial totul se daramase. Daca ne amintim, din cele 5 reusite de pana acum, 3 au fost tot asa, prin rastunarea sortilor. Castelul de 11 carti ascunse in vreo 5-6 cu adevarat vizibile si eficiente se tine bine, in vreme ce cel rosu se surpa parca de la sine, sub greutatea tot mai mare a lojelor. Nu inteleg care a fost temeiul pentru care Muresan nerefacut acum cateva zile a fost riscat azi de-a-ntregul, de ce Peralta a fost „menajat” (sau poate era o pedeapsa pentru meciul precedent, mai slab?) cand doar el poate sa dea o pasa de Doamne-Ajuta, dar stiu ca i-au mers toate din plin, fiindca daca in loc de o singura gafa la inceput ar fi trebuit sa plateasca doua (si sanse au avut dinamovistii) atunci cu greu se mai putea repara ceva. S-a bazat poate pe aerul de superioritate respirat langa Dambovita, pe faptul ca „cineva” vroia sa-si aniverseze recordul de audienta (vreo 2000 de fani) cu o victorie buna de urcat in clasament si ca astfel, CFR poate juca speculativ, ca o echipa cu sansa a II-a. Nu suntem singurii care au reusit perfomanta asta: cealalta trupa dinamovista din Cluj, Vasluiul si Otelul au izbutit ce ne-a iesit noua in seara asta. Echipa lui Minteuan nu a parut a emana forta ci doar istetime, o ambitionare superioara, venita probabil din senzatia ca nu esti favorit, dar vezi ca ai si o mica doza de noroc. Exista insa si un mare merit: niciun pas in spate, in careu, nici la 1-1 si nici la 2-1, plus schimbarea oportuna, fireasca, Bus-Hora. Antrenorul a terminat evolutia in aplauzele si imbratisarile celor ce l-au insotit, ca dupa o mare victorie. O fi, dar e una care ne face si mai mare amarul prostiilor anterioare. Sa vedem insa ce zice juriul:

Paszkany: „Modelul Barcelona s-a vazut azi. Daca nu gasesc pe altcineva, ma gandesc ca el sa mearga mai departe”.

Muresan: „Alin a facut o treaba foarte buna. E un antrenor valoros, de-al casei, mai bun decat multi care au mai avut sansa inestimabila de a antrena aceasta echipa. Mi-ar placea ca el sa mearga mai departe, trebuie doar sa vedem ce hotaraste seful juriului.”

Andra: Mie nu mi s-a parut foarte spectaculos, adica, eu mi-am dat cu parerea despre unul care jongla cu mingea de foc, ce-ar mai fi interesant de vazut aici? Eu l-as inlocui mai ales ca, tinand cont de particularitatile din Gruia am si solutia perfecta: „O femeie-n viata ta/ E ca focul nu uita/ Chiar de sufera si plange/ Vointa femeii invinge”. Vedeti? E cu victorie!

    Urmeaza o arie a corului vanatorilor visinii de puncte. La inceput falseaza aproape toti. Cel putin 3-4 erori mari de tehnica, de necunoastere a regulilor minime. E perioada in care l-am vazut gresind grav si pe revenitul Muri, cel indispensabil. Penalty-ul nu e vina lui, acolo si o musca daca se lovea de el, Torje tot cadea, dar a gresit in alte randuri, la pase simple, pana s-a acomodat probabil cu saua in care fusese aruncat, pana a preluat din nou fraiele. A mai avut o singura eroare, din aceiasi clasa, pe final de meci, minge cedata in terenul nostru, dar in rest a aratat exact ca in fotografie: 
a fost Peralta, cand era nevoie, a fost si Bastos, cand dadea pasa si fugea, asa cum poate el, la un-doi, ba a ajuns chiar si pe flanc. Cand ma gandesc numai ca, teoretic, Dica ar fi trebuit sa fie mai avansat decat el....! Si, de bine ca s-a reintors Muresan, am reinceput si noi sa castigam mingi cu duiumul la mijloc, lucru pe care Sare sau Kivuvu nu-l pot indeplini (Sare, fiindca el nu e recuperator si Kivuvu, fiindca el nu joaca la mijloc ci mult mai in spate). Dica a alergat mult dar fara rost (in afara momentelor in care facea pressing), insa are meritul unei pase luminoase la golul 2. Acolo apare si Panin, cel care impreuna cu Kone au castigat aproape o treime din teren. Alexe, Torje, Bordeianu nu mai vorbesc, oricare le-a venit in fata, a ramas fara minge. Demult n-am mai vazut un flanc functionand atat de bine, de precis, ca atare faza golului nu e deloc intamplatoare, Panin a dat o lectie pentru cei care vor sa fie fundasi de banda la CFR. Rada si Cadu au fost bunicei, doar bunicei, asta fiindca mare parte din vina pentru deranjul din primele minute a fost cauzat de ei. Tot ei au fost mai apoi cei care au curatat in spatele mijlocasilor nostri de constructie improvizati, tot ei au dat pase mai bune, pozitive. Pe partea stanga, Nicoara si Veloso nu s-au prea vazut la fata. Bun si asa, cata vreme Veloso a fost un fel de Diogo precis, iar Nicoara s-a indreptat din nou catre titulatura de „noul vechi Culio”. In fisa sa pe ziua de azi ramane acea tragere a presului de sub Barboianu, la faza de la primul gol. Minca, desi nu este dirijor si are inca reale probleme de comunicare cu cei de langa el, merita remarcat pentru faptul ca a prins aproape tot ce era de prins, o singura minge respingand-o gresit in fata. Dar la cate de astea am indurat anii astia, o faza in plus e o nimica toata. Atacantii. Aici e aici. Il avem pe Batin care se zbate, face ce face si se lipeste la gol. Cred ca urca rapid de la conditia de atacant de B la cea de potential varf de A. Nu-i prea ies suturile, in 2 din 3 situatii e prins in offside (fata de Bud, 3 din 3, sta mai bine!), dar se nimereste acolo unde trebuie, ca un Inzaghi de Romania (pastrand disproportiile). In schimb Bus, dupa ce are rol de flipper la primul gol, dupa ce da o posibila pasa de gol pentru Batin, in momentul in care are o faza mai mare decat orice „stil Traore” arata ca inca ii tremura genunchii. Nu stiu, poate mi s-a parut, dar la acea situatie de singur cu portarul, sortul obisnuit alb al atacantului nostru devenise maroniu. Si uite cum se strica o evolutie pana atunci suficient de buna! M-as mira sa-l mai vad titular pe Bus, fiindca daca nici acum Hora nu a convins.... Prima atingere – gol. Plasament, viteza si probabil multa ambitie, daca i se va da din nou sansa. Hora poate fi macar un Bastos cu mai mult bun simt! Peralta, Sare desi doar cateva minute pe teren, au aratat ce valori stateau pe banca in timp ce Dica era cate nimic din fiecare, dar, numai pentru asta nu pot schimba faptul ca antrenorul care castiga nu se critica. Asadar, am avut in fata ochilor un cor care trecand de la un vers la altul s-a armonizat tot mai bine. Inca 10 etape si am fi prins si loc de Europa League! Dar sa vedem ce spune juriul:

Paszkany: „E totusi faza de reconstructie. La vara vin cu aspiratorul, bat covoarele, spal si geamurile...Nu va trece niciun germen!”

Muresan: „Eu cred ca ce vom aduce, corul portughez, va fi superior, e format doar din ...primadone”. 

Andra:  Ceva lipseste dar eu intotdeauna am zis ca „Mai ai un lucru sa-mi dai/Un singur lucru mai ai/ Si-astept momentul acela perfect”

    Iata acum pe scena o acrobatie fotbalistica, ceva ce n-ati mai vazut anul asta la CFR. Pasa lunga, pe jos si invaluire a fundasului lateral?! Centrare din prima?! La firul ierbii, fix intre portar si fundasi pentru o situatie la care un atacant cu plasament nu are cum rata? Iat-o asadar, in toata splendoarea sa! 




Imi aduc aminte ca si anul trecut Tony reusise asa ceva, parca intr-un meci cu Brasovul. Atunci aveam si alte motive de bucurie, acum doar asta. Sa vedem, trece aceasta faza?

Paszkany: Da, vreau sa ajunga si CFR-ul sa aiba cate 15 astfel de ocazii pe meci.

Muresan: Rezultatul este cel mai important, un gol se poate da si altfel si cred ca totusi jucatorii masivi sunt cheia fotbalului modern.

Andra: E intr-adevar un moment care te inspira. „De azi viata mi se va schimba/ Si las, las totul in urma mea”. Cel mai mult mi-a placut cum a scuturat mingea plasa! Apropo, ala e material de hamac?

    Urmeaza sub reflectoare momentul cel mai difuzat al serii. Nu, nu e vorba despre goluri ci despre offside-ul care n-a fost la Danciulescu. O mostra de colaborare perfecta intre arbitri si masinile de bruiaj tv, supranumite si comentatori. Tocmai de aceea am sa fac o analiza comparativa, vizual si audio (citatele comentatorilor) intre 2 faze, una petrecuta in minutul 57, starul acum pe toate buzele si canalele de Dambovita (alaturare intentionata) si alta, din minutul 60, la poarta opusa, care n-a avut parte decat de o reluare si de un verdict rapid. Judecati singuri daca nu e o situatie perfecta de stand-up comedy! 

Sigur, discutia este despre care a fost mai intai, nu? Pai mai intai si mai intai, cel mai dintai si mai scandalos a fost acel penalty dat la Torje, care nu mai stia cum sa se agate de Muresan si sa cada ca un broscoi pe gazon. Am mai vazut o faza in genul asta la Brasov, deci inghitim usor galusca. Totusi, cat de interesant trebuie sa te crezi, ca arbitru, ca sa fluieri asa ceva?! Pe de-o parte toate astea se platesc. Golul nostru poate tocmai de aceea a fost atat de norocos, ca o mica reparatie divina la „judecatorul pamantean” si, in plus, m-am mai bucurat la acel gol sa-l vad pe Barboianu cersind off-side, tocmai el, cel care gresise fatal la acea faza si care-l tinea in joc pe Batin. Satisfactia e cu atat mai mare cu cat imi aduc aminte de simularile absolut penibile ale aceluiasi jucator  pe cand juca la Craiova, impotriva noastra, la fiecare contact avut cu E. Culio. Cat despre comentatori, poate chiar ar fi de bun-simt sa caute sa mai discute si despre alte lucruri dupa un astfel de meci in care daca se termina 3-1 sau 4-1 pentru noi (ca aspect cumulat) nu era mare surpriza, Dinamo traversand azi un moment precum CFR-ul la Sportul Studentesc sau Vaslui. Dar sa vedem ce spune juriul despre arbitri si comentatori:

Paszkany: „Eu pe arbitri i-as bate!”

Muresan: „Eu nu i-as bate, dar as angaja pe cineva pentru asta!”

Paszkany: „Cat despre comentatori, noi ne vedem de treaba si nu comentam NICIODATA ca oamenii slabi, decat atunci cand se greseste impotriva noastra si nu castigam!”

Muresan: „Eu intotdeauna incerc sa intru in direct la televiziuni, dupa fiecare meci, dar cum Gigi sta mereu cate 30-40 de minute, mi se descarca si mie celularul!”

Andra: Cred ca e multa rautate si minciuna in emisiunile astea de analiza sportiva asa ca pot spune doar ca „Vreau noaptea sa ma simti/ Vreau sa nu ma mai minti/ Vreau sa-ntelegi/ Ca eu nu te pot ierta.... ohhhhh ohhh yeeeeeaaaa!”

   Multumim, doamnelor si domnilor, dupa cum vedeti, fiindca ne-am eliminat din timp orice sperante, nu vom avea reprezentanti in Finala din acest an. Daca avem talent, ramanem cu el pe stoc si speram ca la anul astfel de evolutii vor fi nu cel mult bianuale ci, lacomindu-ne, saptamanale. Degeaba ai de multe ori talent, cu carul, daca pui carul inaintea boilor... 

   Cat despre finala concursului din acest sezon, cred ca nu putem avea decat o singura favorita, tinand cont si de cum am investit rautate si puncte: Hai nepOTELUL! N-au valoare, n-au talent, dar au munca, cea care tine loc de toate cele de mai sus, chiar si de emisiune!

PS: Imi cer scuze pentru anumitele inadvertente ce ar surveni intre formatul clasic al emisiunii si punerea mea in scena, fara licenta, dar asta e doar o urmare a faptului ca am acumulat doar 5 minute de experienta in urmarirea show-ului de pe ProTv. Rog, asadar,  intelegere si focalizarea pe chestiunile CFR. 


PS2: Nu, nu sunt fan Andra.