Cand Dumnezeu a devenit presedinte al Romaniei

Cica prin 2034, dupa multe amagiri-dezamagiri si disperati de lipsa de optiuni, romanii L-au rugat pe insusi Dumnezeu sa devina presedintele Romaniei. Domnul n-ar prea fi vrut, dar fiindca romanii erau poporul ales, leaganul primordial al civilizatiilor si mai ales fiindca detineau tunelul de energie al dacilor de sub Bucegi, n-a putut refuza si a acceptat sa candideze la aceasta functie.

Drumul de la candidatura la alegere n-a fost insa deloc usor. A fost o campanie murdara, in care toti dracii au fost eliberati si in care atacurile au curs in logica electorala tipica a romanilor. Dumnezeu nu putea fi ales fiindca ar fi fost Supremul, fiindca este perfectiunea, fiindca este infailibil, ci doar putea fi ales fiindca era mai putin rau decat Ponta Jr, cel sustinut de clonele teleormanene. - eram in anul 2030, tineti cont de asta, mortii nu mai votau, dar clonele lor, da! 

Apoi, dupa cum aflau in campanie romanii, Dumnezeu avea multe pacate: ca n-a venit niciodata in studiourile Antena 3000 desi l-au invocat mereu "jurnalistii", ca apara interesele ingerilor, nu ale oamenilor, ca n-avea cum sa ajunga sa detina Imparatia Cerurilor doar prin munca cinstita. Pana si BOR-ul L-a atacat spunand ca e de fapt Dumnezeu catolic sau protestant, nu este Dumnezeul ortodox.  

Pana la urma tot a castigat. La limita, cu chiu cu vai si doar cu voturile celor putini inca ramasi in tara, fiindca pana atunci, in 2034, Diaspora avea deja de 4 ori mai multi romani decat cei care inca nu plecasera din tara. Dupa izbavitorul moment al anuntarii rezultatelor a trecut Dumnezeu la lucru. 

Mai intai tot poporul i-a adresat traditionala cerere "Da-ne, Doamne!", dar apoi imediat s-a trecut la lucruri mai concrete. Si uite asa a inceput Dumnezeu sa cada in incredere, jumatate din jumatatea care mai ramanea. Intai a reusit sa enerveze jumatate dintre romani intr-o problema a copiilor infiati pe Marte, apoi o alta jumatate de romani s-a suparat pentru ca inca mai exista inegalitatea sociala si ca desi a inventat evolutia speciilor pe romani nu i-a evoluat ca pe nemti. Tot despre nemti, o alta jumatate s-a suparat ca Romania inca nu depasise Germania la dezvoltare economica si ca nici nu ajutase Domnu' sa ne calificam la Mondialele de fotbal, o alta jumatate era pornita rau de faptul ca Dumnezeu nu inmultise banii precum painile si vinul. La o adica, nu i-ar fi fost greu sa faca banii sa se inmulteasca, doar era Dumnezeu. Dar, oricat inmultea El fondurile, apareau romani tot mai lacomi care reuseau sa le consume pe toate. Si era depasit numeric Dumnezeu: El nici nu stia de unde apareau toti acesti lacomi, ca doar El pe lacomi nu-i inmultea! 

Apoi romanii au inceput sa Ii gaseasca cusururile. Ca nu avea carisma, ca nu spunea glume, ca desi avea Duh nu spunea vorbe de duh. Sau altii ii reprosau ca statea tot intre sfintii sai din Guvern, ca umbla numai cu alaiul sau de ingeri si ca investise prea mult in arhangheli. Ii mai strigau ca statea prea mult in Ceruri si nu cobora pe Pamant, ca era o aroganta uriasa din partea Lui sa se considere Fiinta Superioara. Ca de ce nu ii traznise pe parlamentari si de ce cuvantul Sau nu se auzea clar la televiziuni. De ce nu facuse autostrazi, desi El, saracu', de vreo 250.000 de ani le facuse trecatori prin Muntii Carpati si chiar si o scurtatura intre Muntii Fagaras si Cozia. De ce nu iriga cu ploi atunci cand incantau popii pentru ploaie, de ce inventase coruptia (tocmai de la episodul cu marul lui Adam) si de ce nu dadea El slujbe tuturor romanilor, desi niciun roman nu voia sa fie sluga. Toti romanii ziceau ofuscati: "Chiar asa dom'ne, de ce sa-i faca Lui oamenii slujbe si sa nu le faca si El slujbe oamenilor?!" Si nici macar in domeniul Sanatatii nu-l iertau romanii: de ce mureau inca oamenii, daca El le promitea tuturor viata vesnica?! 

Si uite asa, din carcoteala in carcoteala si din contestare in contestare a ajuns in nici 2 ani bietul Dumnezeu la o cota la care doar 5% mai credeau in el. E drept, poate ar mai fi crezut in El si unii de pe la sate, dar la ei inca n-ajunsese vreo veste despre politica si credeau ca tot Iliescu e presedinte. Ajuns atat de jos, dupa atatea patimi si de-a dreptul crucificat de mass-media, Dumnezeu decisese in cele din urma ca e mai bine sa renunte si sa lase Romania ... in plata Domnului, care le-o mai vrea sa le fie Domn. Asa ca iata, dupa ce Dumnezeu si-a luat Lumea in cap, romanii si-au dat seama, in sfarsit, ca doar cineva ii mai poate conduce. Si deja "Acela" ranjea, netezindu-si coarnele si bagandu-si tot mai puternic coada.  

Antenele sunt aici ... sau calici?

• Dupa ce Antenele au tot servit politic pe cutare si pe cutare, acum au primit cu executare.

• Cei care nu vor mai gasi canalele anteniste pot striga la fiecare gura de canal: “Antena 3 e aici?”

• Milioanele de fani ai antenelor trebuie sa fie si mai fericiti: acum isi pot lua vedetele acasa!

• Pentru recuperarea prejudiciului, ANAF va vinde sediile Antenelor pe lajumate.ro.

• Profesorul Dan Voiculescu cere disperat Fiscului sa fie si el evacuat din inchisoare.

• Fiscul a angajat un gade de executare special pentru Gadea.

• Basescu e trist azi, fiindca stie ca de-acum inainte nu mai are cine sa-i faca reclama.

• In usa de la intrare a sediului Mircea Badea va face un spagat pentru a bloca accesul agentilor ANAF.

• Antena 1 cheama in ajutor trupele de blonde si sfideaza FISC-ul cu amenintarea: “Te pui cu blondele?”

• Dupa evacuare, Mihai Gadea va face emisiunea in aer liber si se va numi de-acum “Fotosinteza zilei”.

• Capatos nu-si face probleme ca ar putea ramane fara platou, fiindca va face urmatoarele emisiuni direct de la bordel.

• Ciuvica stie ca de-acum va mai putea injura ca la televizor doar la Clubul Pensionarilor din Cismigiu.

Copiii invizibili

Acum cateva seri, in parcarea unui supermarket...
Cunoasteti, desigur, scena: nici nu apuci bine sa deschizi portbagajul masinii si esti deja impresurat de copii la cersit: "Nenea, imi dai si mie un leu?" Te uiti la ei cu mila infinita, sunt ca o haita de maidanezi sfiosi si hamesiti. Te uiti peste ei si vezi ca undeva, sub streasina supermarket-ului, stau si pazesc "recolta" adultii, parintii care-i trimit la cersit. Ce sa faci? Sa le dai bani si sa perpetuezi obiceiul, stiind ca si ei, atunci cand vor ajunge adulti, isi vor trimite copiii la cersit? Sa nu le dai si sa-ti stergi din memorie momentul? Uneori, daca-i vad cu atitudinea necesara muncii, le dau caruciorul, sa obtina moneda, macar sa stie ca orice mic banut inseamna un pic de munca. Alteori insa, recunosc, ma scutur de ei ca de un cosmar. Gasiti in acest tablou civilizatie europeana, normalitate sau legi?

Acum fiindca vad ca s-a pornit temeinic dezbaterea protectiei copiilor in societatea romaneasca si mai ales in cea norvegiana, intreb si eu cum putem trai cu astfel de scene care se intampla langa noi. Cum putem sa emitem judecati la adresa altor state in timp ce noi avem asemenea crime asupra copiiilor in propria tara? Doar fiindca cei mai multi dintre acesti copii sunt de alta etnie decat noi, una socotita inferioara (sa recunoastem ca asa gandim cei mai multi dintre noi, romanii), oare ne da dreptul sa-i consideram mai putini demni de umanitate si de protectie?

Daca tot suntem in stare sa consumam atata energie pentru cauza romanilor din Norvegia, oare n-ar fi bine ca, macar pe un sfert masura, sa ne implicam si in problemele noastre interne? Sa ajungem la consensul si apoi la crezul ca toti copiii sunt o prioritate nationala, sa lasam deoparte investitiile si cresterile de salarii si sa investim 10-15% sau cat va trebui din PIB pentru a le da o sansa la un trai decent, sa investim in educatia si in protectia lor. Credeti ca un copil cersetor are vreo sansa la un viitor, este vreo sansa sa spunem "ii e mai bine in familie decat in grija statului"? Daca tot am ajuns sa ne agitam pentru copiii romani din Norvegia, atunci chiar nu avem voie sa mai toleram starea asta de lucru din tara. Nu amenzi date cersetorilor, oricum nu le vor plati si chiar daca le-ar plati, banii ar veni tot din cersetorie, ci sa cerem cu orice costuri implicarea autoritatilor Statului: Protectia copilului, Politia Locala si chiar si Evidenta populatiei.

Intrebati-va atunci cand vedeti un copil cersetor "Oare ce stie Statul despre el?"

Exista un dosar al sau la Protectia copilului? Daca nu, de ce nu exista? Daca da, scrie in el ca acel copil e trimis sa cerseasca si mai scrie oare ca familia sa ii ofera o viata de fiinta umana si ca nu trebuie ea decazuta din drepturi?

Politia si mai ales Politia Locala l-au zarit vreodata, i-au vazut si pe cei care-l trimit la cersit, au sesizat Protectia copilului? Sau asta nu e treaba lor, ei sunt prea ocupati cu tulburarea linistii publice?

Evidenta populatiei il are macar in liste? Acesti copii exista pentru statul roman, au vreun certificat de nastere? Dupa cat am umblat pentru a-i face actele copilului meu, imi dau seama ca tu trebuie sa te rogi de Stat sa-ti inregistreze copiii, el iti cere doar dosarul si actele. Amaratii care isi trimit copiii la cersit nu cred ca stiu atata lucru, pentru ei Statul cu siguranta nu exista, nici macar cu alocatia mizerabila.

Exista deci acesti copii pentru Statul roman? Exista pentru noi? Avem legi sau doar forme de prefacatorie, forme prin care ne mintim si ne complacem asa?  Ne facem mereu ca nu-i vedem si putem trai linistiti cu ideea asta?

Ganditi-va doar cati copii cersetori sunt. Ganditi-va cate supermarket-uri sunt intr-un oras si daca ati vazut vreunul fara cersetori. Ganditi-va duminica la biserici si cate slujbe se tin simultan si cum la fiecare dintre acestea sta macar vreunul. Ganditi-va la intersectii, ganditi-va la centrul orasului. Calculati in mintea voastra si vedeti daca nu cumva depasiti zeci de mii de cazuri si ganditi-va ca pentru toti acestia nu exista Protectia copilului in Romania, ca ei, de fapt, nu exista, sunt si pentru noi niste umbre pe langa care trecem. Iar apoi, daca mai puteti, pictati-va steagul norvegian pe chip si urlati ca Norvegia e stat nazist si ca face un holocaust...

Prohibitia tigarilor

• Fara fumat, pachetul de tigari va fi inlocuit cu pachetul de nervi.
• Nemaivand ce face cu scrumierele, fumatorii spun ca le vor arunca inspre geamurile Parlamentului.
• Peste cativa ani aceasta noua lege va fi chiar si ea fumata.
• Registrul Auto Roman cere ca cei care fumeaza in aer liber sa fie obligati sa isi instaleze filtre Euro 5 si Euro 6.
• Povestea “Muc cel mic” nu se va mai putea citi in spatiile publice, deci nici la scoli sau gradinite.
• Dragnea spune ca pe el legea nu-l afecteaza deloc, poate fuma oriunde in Teleorman, intreg judetul fiind spatiul lui privat.
• Romanii din Giurgiu si din Oradea isi vor face locuri de fumat, imediat dupa granita, in Bulgaria, respectiv Ungaria.
• Dupa interzicerea fumatului urmeaza sa se interzica si parfumatul.
• In Romania nu se vor mai putea semna acorduri de pace, pipa pacii fiind interzisa in public.
• Auzind ca s-a instituit prohibitia, gangsterii americani au de gand sa vina in Romania pentru a deschide cluburi sub acoperire, pentru fumat ilegal.
• Cei care faceau contrabanda cu tigari trebuie sa se reprofileze in zona muzicala. Din contrabandisti se pot face contrabasisti.
• Cei care scot aburi in diminetile geroase de iarna vor fi si ei suspecti de fumat si deci susceptibili de a lua amenda.
• Filosofii sofisti au acum o tema existentiala: ce se intampla daca fumezi in casa si deschizi apoi geamul? Iei sau nu iei amenda pentru fumul care iese in spatiul public?
• Fumatorii cer acum sa fie interzise si spatiile publice!

Eminem-escu

Ce ar fi facut Eminescu daca ar fi trait astazi:

• Ar fi condus o draga si modesta Dacie, de la Nistru pan’ la Tisa, tur-retur, in minimum 72 de ore.

• Miron Cozma si-ar fi inregistrat inaintea lui la OSIM titlul de “Luceafar”.

• Poetul nepereche si-ar fi cautat perechea la Matrimoniale.

• Marius Moga si Smiley i-ar fi propus colaborari pentru texte.

• Ar fi avut o casa imemoriala, intr-un bloc, la etajul 5, iar drumul “spre luceferi” l-ar fi facut cu liftul.

• Ar fi picat mereu la auditiile “Romanii au talent”.

• Becali ar fi vrut sa-l transfere “La Steaua care-a rasarit”, dar apoi l-ar fi dat afara spunand ca “Mortua est!”.

• Guta si Adrian Wonder Kid i-ar fi pus toate poeziile pe melodii grecesti.

• Ar fi fost invidios pentru faptul ca nici macar nu se apropie de numarul de share-uiri ale lui Poptamas.

• Poezia “Ce te legeni” ar fi fost dedicata ca imn al Vasluiului.

• Ponta si academia doctorilor din politica i-ar fi plagiat trei sferturi din opera, mai cu seama poezia “Fa, Doina!”.

• “Codrule, codrutule” ar fi devenit “Lemnule, lemnutule”, “Calin file din Poveste” ar fi fost “Calin file din Senat”, iar Scrisorile ar fi ajuns “Email-uri”.

• S-ar fi uitat la muzele de la Capatos si i-ar fi sarit toate pasarelele somnoroase.

• L-ar fi citit pe Cartarescu si-ar fi aflat, in sfarsit, de ce iubim femeile.

Votul prin corespondenta

               Am tot auzit cu totii in ultimele luni despre noul vot prin corespondenta. Evident, aceasta tema de o noutate absoluta v-a lasat probabil complet nedumeriti. Ce inseamna, cum se manifesta si in ce fel serveste interesului national si public acest vot prin corespondenta? Rabdare, ca va explic imediat.

Mai intai votantul trimite din timp o scrisoare: 

"Draga Votule,
Auzit-am de tine in atatea randuri, de faptele si de efectele tale incat ard de nerabdare sa te cunosc. Spune-mi unde si cand pot a te cunoaste si sa te pup ca pe moaste!
                  Al tau, Popescu din Spania."


Politicos, votul raspunde cu promptitudine:

"Draga Alegatorule,
Intrucat prin drept si prin fapt ti-s fagaduit, te asigur de toata consideratiunea mea. Acum ma gatesc si ma impodobesc cu toate stampilele necesare. Ai doar putintica rabdare, pana va fi sorocul alegerilor si sigur ne vom intalni la locul si momentul potrivit. La noi sunt toate bune si frumoase, iar domnii politicieni se ingrijesc cu toata atentia de tanara noastra democratie.
                  Al tau devotat, Vot.


Trec apoi 3 luni si nimeni nu mai zice nimic. Intr-un tarziu, alegatorul trimite iarasi o scrisoare:

"Draga Votule,
Nu am mai primit nicio veste de la tine. Ai patit ceva? Te-o fi retinut cineva? Te-ai imbolnavit cumva? Astept inca sa ne vedem.
                  Al tau, Popescu din Spania.

Votul raspunde cu promptitudine, din nou:

"Draga Alegatorule,
Am fost retinut cu antrenamentele pentru momentul electoral, din cauza aceasta n-am mai putut sa-ti scriu. Trebuie sa stii ca suntem foarte atenti selectionati si cu grija antrenati. Sunt chiar azi impreuna cu multe alte voturi si tocmai acum ni se face instructajul. Suntem tinuti chiar si in baloti, pentru cazul in care se va ajunge la balotaj. Doar nu credeai ca m-am ra(ta)cit. Astept cu nerabdare si eu sa ne vedem. Antreneaza-ti deja stampiluta!
                  Al tau devotat Vot.

Iarasi se lasa liniste. Trec cateva luni, se face campania electorala in stilul romanesc, cu vorbe si strigaturi. Mai e doar o saptamana pana la alegeri si alegatorul devine impacientat si ii scrie votului. 

"Draga Votule,
Nu stiu unde si cum sa te intalnesc. La televizor ni s-a spus seara de seara ca Johannis nu lasa voturile sa ajunga la noi in Spania, ca a confiscat avionul cu care trebuia sa vii la noi, ca nu au voie sa voteze decat nemtii si sasii lui si ca in general el este cel mai naspa. Cum pot sa te salvez? Cum pot sa te stampilez?
                  Al tau impacientat, Popescu din Spania.

Votul raspunde acum in versuri, fiindca mandrul roman s-a nascut poet:

"Mai draga, Alegator,
Klaus este aligator,
Ce salbatic devoreaza
Romania de-l voteaza.

Daca pe el il doresti
Pe mine ma irosesti
Si atata vreau sa stii:
Sunt pe lemn "Holzindustrie"

Mai ai mult! O saptamana!
Ma duce Posta Romana,
Pune-ma acum in plic
Si-apoi nu mai zi nimic!
                  ... Mai reflecta la boicot,
                  Al tau Vot da peste bot!


Trec 2 saptamani, iese cine trebuie si alegatorul scrie din nou votului:

"Draga Votule,
Imi pare rau ca nu te-am intalnit. Am trimis totusi o stampila spre tine si nu stiu daca a ajuns. Masina Postei Romane a facut pana de 2 ori pana in capatul strazii. Am vazut ca n-a iesit cine am dorit eu, dar vreau sa stiu daca, totusi, am fost luat si eu in seama.
                  Al tau Popescu, din Spania"

Votul nu mai zice nimic. Este vot prin corespondenta, nu prin condescendenta. Trec totusi cateva luni, se apropie Sarbatorile si alegatorul primeste, fiindca e corespondenta o scrisoare, o felicitare dupa datina romaneasca:  

Craciunul din copilarie

Imi amintesc cu nostalgie

Craciunul din copilarie,

Launtric basm al vietii mele.

Privit sfios, dintre perdele.

Cand iernile erau frumoase,

Zapada inca nu secase,

Si sania luneca fluent,

Nu scartaia doar pe ciment.

Canta tihnit, nota cu nota,

Soba maro de teracota,

Langa-un bunic si o bunica,

Torceam prelung, ca o pisica.

Erau bomboane cate vrei

Si un ceaun de cocosei,

Ce protestau razvratitori;

Jucand in rol de pocnitori.

Si gandul parca-i cel mai drag

Acel cand scotoceam sub brad

De s-a-mplinit vreo rugaminte

Si daca-am fost “cel mai cuminte”.

Stia prea bine Mos Gerila,

Sau poate-aveam la mos vreo pila,

C-aveam o singura conditie:

O masinuta de Militie.

Cu eroism, ai mei parinti

Indeplineau orice dorinti

"Vanau" chiar si o saptamana,

Pentru-o banana, pe sub mana.

Nu era gri si deloc trist

Trecutul asta comunist,

Craciunul era colorat si liber;

… Doar eu eram Supremul Lider!

Faceam si turnuri, cub pe cub,

Iar globuri rasuceam surub,

Era de-a dreptul fascinanta,

Rotirea lor hipnotizanta.

Mai tin in mine-o picatura

Din acea viata de caldura

Cand fabricam si bucurie

In lumea mea de jucarie!

Pot cobori si azi in timp,

Cand ochii ii inchid si simt

O dimensiune cu magie:

Craciunul din copilarie!

Relu are ProTV

• Din cele 3,1 milioane de telespectatori care s-au uitat la “Singur acasa”, mai mult de jumatate au tinut de data asta cu infractorii.  

• Din cauza uzurii prea mari, reclamele din timpul filmului au fost bagate doar acolo unde era zgariat si se intrerupea DVD-ul cumparat in 1994.

• Canalele Pro au difuzat anul asta de 9 ori “Ziua Cartitei” tocmai ca sa obisnuiasca telespectatorii cu ideea ca e normal sa vezi “Singur acasa” in fiecare zi.

• ProTV-ul a interzis categoric ca in timpul filmului sa apara reclame la medicamente de memorie.

• Hrusca si Fuego cred ca, fiind vorba de o traditie a difuzarii, “Singur acasa” poate deveni colinda lor de Craciun.

• La ritmul in care este difuzat filmul la ProTV, va fi integrat de-acum incolo si in calupurile lor de reclame.

• Cica intr-un catun neelectrificat din Apuseni exista un om care inca n-a vazut “Singur acasa”. Doar el si cei din pesterile de la Lascaux...

• Formatia Talisman recunoaste ca ideea piesei "Singur" (atat de singur!) le-a venit dupa ce au vazut a treia reluare de la ProTV.

• Fiind vorba de a unsprezecea reluare, filmul nu a mai trebuit tradus.

• Antena 1 trage tare ca sa prinda ProTV-ul la reluari de succes. Anul asta, de 1 decembrie, au difuzat "Nea Marin miliardar" pentru a saptea oara.

• Pentru singurul telespectator de pe Acasa TV se va redifuza inca o data filmul “Singur acasa”.

• Aflat singur, in arest la domiciliu si fiind si foarte sensibil, Dan Sova a vazut filmul cu o batistuta in mana.

• Fiindca nu mai dau de mult sport, cei de la Sport.ro vor da si ei reluari cu “Singur acasa”. Reluari ca la sport, cu incetinitorul.

Cioloşul pe Rod-Os

- Urmare a nemultumirii generale, Dacian Ciolos era sa-si dea demisia inca inainte sa fie numit.

- In locul lui urmau sa fie pusi doar tehnocrati din mass-media. Impasul national era ca pe astia nu mai avea cine sa-i critice!

- Romanii purtatori de maieu au cerut ca la Sanatate, in locul ministrului in chiloti, sa fie pusa o asistenta medicala de la Victoria’s Secret.

- Absolventa de Electronica Cristina Guseth fusese desemnata tocmai pentru a implementa pedeapsa scaunului electric pentru marii corupti.

- Ca sa nu stea suparat la momentul numirii noului guvern, ex-ul Ponta va primi si el un mandat... insa de la DNA.

- Prin zona Teleormanului cetatenii cred ca Dragnea este tehnocrat

- La Voluntari, Gabriela Firea este o tehnocratita.

- BOR a transmis ca nu vrea tehnocrat, vrea un teocrat.

- Ciolos a fost impaciuitor: “Ca sa evitam scandalurile, parlamentarii sa-si aleaga intai ministrii si apoi ii audiez eu pe acestia.”

- Cei mai multi parlamentari spun ca pe ei nu-i intereseaza portofoliile ci portofelele.

- Tata Puiu Iordanescu spune ca el atunci cand alcatuieste echipa face mai putine schimbari decat Ciolos.

- Ca sa nu mai existe surprize pe viitor, Wikipedia va crea un nou subdomeniu: ministripentruromania.wikipedia.com.

- La Vaslui, “cel mai cinstit Guvern” e ala care umbla pe 3 carari dupa ce iese din carciuma.

- Tehnocratii de la Jina cred ca Guvernul lui Ciolos nu va face mare branza, oricum nu mai mare decat fac ei.

Romania sahului bine facut!

Avertisment: acesta este un text pseudo-sahistic, care are toate sansele de a va plictisi pe masura ultimului an romanesc. 

A trecut un an de cand s-a facut prima mutare. Probabil ca multi s-ar fi asteptat sa se strige chiar din deschidere "Sah si mat", asa cum e stereotipul sahistic din filme. Realitatea sahului este mult mai dura: dupa ce faci o mutare, apesi pe ceas si apoi astepti si incerci sa folosesti timpul pentru a anticipa reactiile adversarului. Timpul trece cu incetinitorul in asteptarea mereu incordata, uneori tresari gandindu-te ca poate n-ai facut bine calculele, situatia are mereu suisuri si coborasuri. In final, cu victorie sau cu infrangere, un singur lucru ramane constant: timpul care se scurge de la prima pana la ultima mutare.

Ma gandesc ca tara intreaga a fost in acest an spectatoare la o partida de sah. Cat de neinteles, cat de plictisitor, mai ales pentru cei care nu stiu regulile acestui joc! Nimic spectaculos, nimic cu strigaturi, doar cu sclipiri reci ale ochilor. Ce supliciu, sa trebuiasca sa asisti la ceva ce nu pricepi si, mai mult, sa ti se ceara rabdare pana afli rezultatul final! Strategie, arta a razboiului - astea sunt chestiuni prea sofisticate pentru cei care inteleg doar gesturile finale. Sa explic, totusi, cateva dintre lucrurile de baza ale sahului, pentru a intelege ceea ce am asistat cu totii in ultimul an.

Primul si cel mai usor de inteles lucru, de oricine: in sah nu se da niciodata mat dintr-o singura mutare. Cel mai rapid mat se da din doua mutari si asta numai daca esti cu negrele, iar in fata ta sta cel mai mare fraier in viata. Era aproape imposibil ca sa avem un sah-mat in primele zile de dupa 16 noiembrie 2014, mai ales ca situatia pe tabla era sensibil echilibrata, unul avea 6 milioane de piese, celalalt 5 milioane, dar avand inca avantaj in pozitionarea pieselor cheie.

Al doilea lucru, la sah, este ca intotdeauna se incepe cu o deschidere sablon, o partida spaniola, italiana, un fianchetto etc. Este metoda de a insirui primele 5-6 miscari intr-o ordine studiata, o stiinta exacta a celor cat de cat initiati. Optiunile sunt limitate, trebuie sa joci "ca la carte", orice abatere de la norma iti creeaza un dezavantaj inca din start. E perioada scurta in care oponentii se masoara, stiu rapid stofa celui cu care au de-a face.

Daca se trece corespunzator de deschideri, vine aplicarea de strategii pe termen lung. Cursele si capcanele, oricat de savuroase sunt, nu-si au locul, decat atunci cand crezi ca joci cu novici, cu tablagii, nu cu sahisti. Intr-o lupta intre sahisti competenti, orice capcana nereusita costa scump: pierzi mutari de dezvoltare, pozitii cheie pe tabla si, in final, poate chiar partida. In consecinta, pasii normali pentru inceputuri si pentru tot parcursul jocului sunt cei care aduc constant mici inaintari strategice: schimburi avantajoase, ocuparea unor pozitii sau linii de forta. Tradus in ceea ce am vazut noi in acest an: "iti dau parlamentari pentru consilieri", "te fac sa te deschizi din jurul regelui", "ocup diagonala imunitatii parlamentare", "mut 2 turnuri pe patratelele SRI si SIE", "ma prefac ca cedez ofensiva, dar pregatesc un sah prin descoperire, cu regina DNA". Aproape imperceptibil, luna dupa luna, piesele unuia dintre protagonistii sahului romanesc au ajuns sa ocupe zona de forta, zona centrala. De-acolo inainte, celalalt nu mai putea decat sa joace in defensiva, cu mutari de blocare si cu speranta ca apare vreo eroare pe undeva. A cerut de cateva ori remiza, dar a fost refuzat cu siguranta celui care stie acum ca tabla s-a inclinat peste oponent.

In final, dupa o lunga serie de mutari, poate veni si triumful. Victoria intre sahisti nu se obtine cu mat ci, cel mai adesea, cu abandonul adversarului, cu un branci fatal dat propriului rege. Atunci cand sahistul stie ca nu mai are nicio sansa, demisioneaza, nu asteapta executia finala. Nici nu trebuie sa fie amenintat de piese puternice. De cele mai multe ori, victoria se obtine cu pionii ajunsi la capatul tablei, gata sa fie transformati in piese fatale. Capitularea in fata pionilor pare o renuntare eleganta, o iesire din scena mai putin umilitoare. Nimic extraordinar, o victorie fada, fara executia finala.

Dar, ganditi-va bine: chiar si in aceasta varianta, vorbim tot de o victorie, ca in orice alta situatie, fie cu mat genial, cu eroare prosteasca sau cu un prapad facut de vreo regina. Succesul este cu atat mai meritoriu cand in fata ai avut un adversar care a gestionat foarte bine situatiile de criza, iar timpul necesar victoriei depinde foarte mult de opozitia care iti sta in fata.

Esential este ca oricare ar fi conditiile sa te asiguri ca, la final, obtii victoria. Poti face lucrurile grabit si foarte riscant, mizand doar pe erorile adversarului sau poti sa construiesti temeinic, mutare dupa mutare, fara strategii vizibile, fara fapte deconspirate si comunicate pentru publicul nerabdator. Un sahist bun isi asigura victoria, nu spectacolul. Lucrul bine facut, sahul bine facut este ca la final regele sau sa ramana singurul in picioare. Ei bine, puneti-va acum aceasta simpla intrebare: al cui rege a ramas azi in picioare, la un an de la inceputul partidei romanesti?