Unde sunteti, o voi zei ai pragmatismului?... In ce templu va beti nectarul batjocurii, stand relaxati si insensibili, cu De la Brasov si pana la Cluj nu-i cale asa lunga. Totusi, nu credeam ca intamplarea de luni va parcurge chiar atat de repede calea aceasta pentru a fi prezenta din nou si in Gruia. Stiam insa ca va veni o zi cand ne vom reintalni cu ea, cand va trebui sa platim ceea ce am primit cadou atunci. Dar de ce dobanda de derby?! De ce 3 puncte castigate si azi 6 puncte pierdute? Ca cele doua intamplari sunt legate o dovedeste chiar si numai coincidenta minutelor in care s-a rasturnat soarta: 79-80 si 90+, asta dincolo de stilurile de joc, de situatiile mai clare azi decat luni de a inchide jocul definitiv. Pragmaticilor ce glorificau CFR-ului pentru norocul inuman de la Brasov Bute va fi invins si pentru asta va fi nevoie doar de o intamplare, doar de o scapare pentru ca tot ce l-a facut campion sa fie pus la timpul trecut, chiar daca forta si priceperea vor exista si se vor mai putea manifesta inca. Asa si aici unde unanim, de la ceferisti, trecand prin comentatori mai mult sau mai putini obiectivi si chiar pana la dinamovisti, toti admit, de voie sau de nevoie superioritatea CFR-ului. Toti, mai putin tabela si clasamentul… inca.
Repet: daca ce am vazut azi nu a fost doar o zvacnire (favorizata probabil de o prestatie slaba a adversarului), daca asta poate fi CFR-ul chiar si atunci cand totul ii e impotriva, chiar exista motive serioase sa credem in el. Pe cat de amarat eram dupa victoria jalnica de la Brasov, pe atat de increzator as fi dupa infrangerea revansarda de sambata. Singura teama este ca daca in cateva zile, de luni pana sambata s-au schimbat atitudini si obiceiuri proaste, s-a luat aminte si s-a rezolvat ceea ce n-a mers, asta nu e o garantie ca din noiembrie pana, sa zicem, in februarie toata structura echipei va fi sudata. Dar daca se va intampla asta, atunci in afara de cateva momente episodice nimic n-ar mai trebui sa ne mai puna probleme.
De saptamani intregi spun ca derby-ul CFR-Dinamo va spune exact care e diferenta dintre cele doua echipe, ca se va tomografia in teren starea lucrurilor precum si chiar parcursul de pana acum. Cred ca acum e clar pentru toata lumea ca CFR minus Dinamo da cu plus. Cum se explica atunci momentele in care noi, urmandu-i in programarea etapelor, intalneam mereu adversari parca mai tari decat cei de care tocmai trecusera ei? Daca ne gandim la cele 2 fete ale echipei noastre din aceasta saptamana explicatia poate fi foarte simpla: forma si intamplarea. Nimic necurat, asa cum poate se suspecta. Era prea devreme in campionat pentru jocuri de culise. Pur si simplu asa de mult variaza echipele romanesti de la un meci la altul; un Petrolul ce azi pierde cu 1-5 maine
Pot fi furios dar nu pot fi trist. Trist esti cand stii ca nu te mai poti ridica, furios esti atunci cand esti ranit dar deplin constient de forta ta. Pot asadar sa consider o mare nedreptate ce s-a intamplat azi dar pot in acelasi timp spera ca la adapostul neluarii in seama de catre cei care azi au triumfat norocos situatia va bascula, nu de pe o zi pe alta ci in timp. Pot fi impacat cu ideea ca asta era un meci pe care trebuia sa-l pierdem, caci totul a tras a merge pe dos. Accidentari, gol luat rapid, minge la o palma
Nu i se poate reprosa lui Costa faptul ca nu a gandit, ca nu a incercat. Sa remarcam cele 4 schimbari de la start (e drept, doua cauzate doar de terminarea suspendarilor). A incercat si chiar i-a reusit sa reimprospateze echipa. Cu mici poticneli angrenajul chiar a functionat, cresterea randamentului fiind sesizabila de la acele prime 10 minute cu deja 3 ocazii si pana la posesia prelungita. Ca nu e perfect si ca a uitat sa schimbe exact acea piesa ce azi a cedat exact cand lumea era a noastra, asta e iarasi adevarat. Dar este tributul pe care-l platim pentru ca antrenorul nostru sa inceapa sa judece cu mintea si nu cu inima. Rand pe rand favoritii sai fie au confirmat, fie, dupa puncte cedate mult prea usor, au fost schimbati sau ajustati. Daca se mai rezolva 1-2 lucruri atunci chiar vom ajunge la maximum cat poate scoate antrenorul de la echipa. Restul e treaba conducerii, fiindca mai sunt doar cateva etape si apoi se pot umple gaurile din intregul lor. Accidentarile au aratat unde e fragilitatea, deoarece, ca un facut, exact pe posturile cu probleme ne-au fost scosi din lupta titularii: atacantul central, atacantul extrema stanga si fundas lateral. Pentru oricare altele am fi avut solutie de rezerva (poate cu exceptia portarului – si el deteriorat). Felul in care s-au produs aceste accidentari cred ca spune multe despre implicarea soartei in meci: Diabate se pune in pozitie de recuperare, Weldon intra puternic in el, normal jucatorul ce receptioneaza lovitura trebuie sa fie accidentat dar, ce sa vezi, dinamovistul isi revine, atacantul nostru insa ramane avariat din cauza caderii gresite. La fel la Lionn, un pic impins de catre Danciulescu, are 10 variante de a cadea si o nimereste fix pe cea mai proasta. Interesant este ca amandoi acesti jucatori ai nostri se ridica dupa contactul cu kelenul, trag din dinti, se vede ca sunt conectati la joc, la miza, sunt eroici (ca si ceilalti), dar la primele fortari corpul ii tradeaza. Vine si Ronny la rand si Hora e completa. Nu pornesc de la ideea gresit enuntata de anumiti comentatori ca vina pentru accidentari este a preparatorilor fizici. Nu, daca era vina lor, atunci acesti jucatori folositi 100%, meci de meci, s-ar fi accidentat demult deja. Este doar efectul unei zile in care tot ce trebuia sa se intample s-a petrecut.
Cu 3 accidentari nu mai e loc de schimbari tactice. Iar daca echipa a jucat astfel chiar si in aceste conditii inseamna ca a fost bine croita. Nimeni nu putea sa faca mai mult, cum nimeni nu putea sa-l apere si pe Beto de intinderea care l-a facut sa ia atat de usor (pentru el) ultimul gol. Totul a fost ca intr-un film de groaza in care, rand pe rand, psihopatul macelareste victimele, una dupa alta. Diferenta intre un 2-2 cu jumatate de echipa lovita si acest 2-3 o face insa prostia, o face exact acel pariu incapatanat al lui Costa, singura sa eroare dar, iata, esentiala: Nuno Diogo. Nu se poate spune ca judecandu-l pe aparator dupa statutul sau nu ar fi fost motive sa prinda candva lotul CFR-ului….dar doar pe banca de rezerve, cel mult. Cata vreme Piccolo e inca la noi si cand Maftei reintra in “picior” la CFR II, cred ca portughezul nu are ce sa caute in teren, mai ales atunci cand se iau ultimele 3-4 partide ale sale si sunt puse sub lupa: cate dueluri aeriene ratate, cate pozitionari defectoase, cate imprecizii la minge.. Piccolo, ca orice italian, are arta apararii in sange, niciodata n-ar fi tras de tricou inutil sau sa fie depasit fara apel la blocaj. Culmea, la Brasov constanta
Sigur, Nuno Diogo poarta responsabilitatea la 2 goluri. La al treilea, la primul gol incasat, vinovatii se pot vedea usor si pe filmare. Sunt acei care ridica mana. Unii cred ca fac asta pentru a cere offside. Nici vorba! Tocmai asta fac: isi recunosc vina. Cadu si Lionn, depasiti in viteza de catre sprintenul si tanarul Danciulescu. Mai mare dragu’ ! Din fericire Lionn a fost inlocuit – nu pare ca si-a revenit la forma de fotbalist, iar Cadu a avut sansa sa mai faca si niste lucruri bune, sa bata un penalty ca la fotbal in sala, sau sa ia o minge de pe capul adversarilor, in aparare. Mai multe despre aparare nu se pot spune fiindca, spre lauda echipei, nu s-a dat ocazia dinamovistilor sa se apropie. Cinci ocazii au avut dinamovistii (cu indulgenta) – 3 goluri. CFR-ul cel putin 9, plus alte multe situatii in care nu au gasit pasa potrivita – 2 goluri. E tot ce trebuie spus sub aspect statistic pentru a explica..
Partea cea mai elocventa a superioritatii noastre a fost in a doua repriza, dupa golul de 2-1. In avantaj si in pressing, ca o echipa mare! Cu aceasta ocazie m-am cam lamurit si cum sta treaba cu presiunea asta. Trebuie sa ai contra cui s-o faci. Una e cand e derby si alta cand joci contra Ceahlaului. Una e cand adversarul incearca sa construiasca, cu pase pe jos si alta cand, apropiindu-te de el, adversarul arunca mingile in fata, doar-doar iese ceva. Lipsind si motivatia de la un derby, e clar de ce, contra unei echipe mici si avand o aparare cascaval ca a noastra e mai bine sa fim cuminti si sa abordam partida un pic altfel. Acolo e nevoie neaparat de un om creativ la linia de mijloc, fie ca vorbim despre De Zerbi sau Peralta, nu se poate merge cu acest “plug” de 3 mijlocasi de constructie defensiva reconvertiti profesional. Ce meciuri cu echipe slabe mai sunt? Cu Vointa si Mioveni! Cand insa avem derby, se poate sta in pressing, adversarul este cel care vine cu mingea la noi, trebuie doar sa avem oamenii necesari sa i-o luam. Muresan, Celestino si Renan si-au facut foarte bine treaba sub acest aspect. Chiar daca la primul gol lansarea lunga a lui Catalin Munteanu a venit din zona lor, aia se poate nota la situatii de joc, ingrosate de eroarea din spate. Problema celor 3 nu este nici sa tina de minge, lucru pe care il fac excelent ci sa dea acele pase in fata, decisive. De cele mai multe ori l-au cautat pe Sougou si zona lui de fuga de langa tusa, asta a fost solutia convenabila. Cand insa Renan a intrat mai aproape de zona varfurilor si a dat pasa mai scurta l-a pus pe Sougou in situatia de 1 la 1 cu portarul – vezi golul 2. La Gabi Muresan s-au notat deja obisnuitele recuperari si respingeri de fundas central (mult mai sigur decat Diogo), iar la Celestino, pe langa cateva faze frumoase, am vazut si 2-3 greseli grave, pase la adversar. La el trebuie sa avem intelegere, e doar la al patrulea meci, dar nu pot sa nu remarc ca in general in derby-uri este element-cheie, joaca foarte bine (la fel a jucat si cu Vasluiul).
In fine, in atac, ar trebui sa-l laudam pe Sougou, pe care doar offside-ul si nu adversarul il opreste si pe Ronny, pentru golul si pentru 11 m scos. Deocamdata chiar daca nu imi place, el e singura solutie pe care e in stare s-o vada Costa (mai sunt si altele) pentru zona aceea si, mai bine, are o alta forma fata de cea care l-a facut la un moment dat rezerva. Cat despre “buba” din centru…Kapetanos nu se poate spune ca n-a incercat. A participat la faza de la primul gol, a mai deviat cateva mingi, dar pentru un om de careu, in situatia in care si jucam un astfel de joc de centrari, evolutia lui e slaba. In prima repriza, in 35 de minute avute la dispozitie, nu a atins mai mult de 5 ori mingea, iar in a doua daca era sa fie cineva la minge erau ori Hora ori Sougou. Kapetanos trebuie sa fie primul pe lista curateniei din iarna, e un “covor” ca nu mai merge nici aspirat, nici batut. Efectiv nu se mai potriveste cu mobilierul! (asta ca sa nu fiu complet iresponsabil in afirmatii si sa spun ca el insusi e un mobilier, un sifonier din lemn greu de stejar ce zgarie parchetul la fiecare mutare). Kape nu s-a potrivit nici la jocul de aglomerare a careului, nici la cel de contraatac. Oare nu cumva o fi mai bun in aparare, sa zicem, pe postul de fundas central?! Iar Hora, fasnet ca de obicei, a incercat ceva, abil si interesant, dar mereu blocabil in ultimul moment. El are scuza ca a fost obligat sa joace pe stanga, locul pe care nu-l vrea nimeni din lot. Ce bine este sa nu prea avem ce vorbi despre fundasii laterali si despre portar, cei care au fost solicitati cel mai putin! Normal, atunci cand mijlocul face toata treaba murdara. Beto a fost iarasi omul nostru de degajari, de data asta insa la pase venite in spate cu mai multa noima, in situatii cu adevarat complicate si nu doar din lipsa de idei. A incasat el un prim gol imparabil, dar dintr-o miscare pe care cred ca Danciulescu, la toate cele 200 de goluri ale sale, nu poate spera sa-i iasa mai mult de 1 din 10. Si asta e o diferenta. Lor le intra un astfel de gol, la noi se plimba mingea pe linia portii. La ultimul exista cert suspiciunea ca era accidentat. Omul care vroia sa joace in continuare cu pometele spart nu putea sa fie rapus doar de o intindere, insa putea fi redus la statutul de portar absolut conventional. Ce m-a revoltat a fost momentul accidentarii sale. Portarul nostru la pamant, in careul mic, iar un dinamovist, cu mingea la picior la mijlocul terenului s-a gandit ca cea mai sportiva cale de a egala (fiindca atunci era disperare mare de solutii la ei, la 1-2) ar fi sa traga de la mijlocul terenului. Da, fair-play-ul e orientativ, nu-i asa?
Cea mai umilitoare ipostaza pentru ceferisti n-a fost in timpul meciului ci dupa. Daca chiar atunci toata lumea din studiouri spunea raspicat ca CFR a fost totusi mai buna trebuia lasata si continuata aceasta idee si nu sarit la beregata arbitrilor. Am inteles ca jucatorii din teren aveau dreptul sa creada ca acea faza ciudata de 3-1 virtual a fost gol. Din teren se vede intr-un fel, Niculae spunea ca si Beto era convins ca a fost gol valabil. Dar cei care vad reluarile, mai ales cea din lateral? Cu toate stop-cadrele nu se poate spune ca mingea a depasit linia portii. Vorbim doar de miscarea ei in aer, inainte sa fie deviata de Balgradean in bara, fiindca de acolo lucrurile sunt clare. Chiar daca ar fi fost gol, detectabil cu sublerul probabil, tot n-ar fi trebuit sa-i rastignim pe arbitri. S-au castigat finale mondiale la astfel de faze. Daca ar fi “vrut” golul sa existe cu adevarat atunci avea grija sa atinga si un pic de plasa a portii. Pacat, acela a fost singurul moment de sclipire a lui Kapetanos din ultimele 6 meciuri. Cat despre acuzele ca nu a fost penalty la Nuno Diogo, sa-mi fie iertat… Un aparator nu are voie sa puna mana pe tricoul adversarului nici macar pentru a vedea din ce material e facut. Nu trebuie neaparat sa vrea ca atunci, pe loc, sa traga de el ca si cum ar face schimb de tricouri fortat. Calculul e simplu: chiar daca n-a fost atat de vizibila si decisiva ca la Ronny, tragerea a existat. “Case closed”, vorba unui personaj tipic romanesc. Ce a gresit intr-adevar Tudor este ca a fluierat intr-o maniera bulversanta. Atipic pentru el este ca s-a zgarcit la cartonase in faze clare, de la simulari si pana la crampoane puse pe adversar cu intarziere. Mai notez ca prima repriza a facut-o harcea-parcea cu stilul sau de arbitraj de baschet. Mai ramanea sa indice tabela si greselile personale ale fiecaruia jucator ca totul sa fie clar. Tudor ramane mereu fata de idee de personaj al meciului un “wannabe”. Ba chiar el a furnizat faza meciului, in viziunea mea, o chestiune teatrala de un comic total, pe care regizorul transmisiunii a cam scapat-o. Iat-o aici: Revenim la 4 puncte fata de Dinamo. Ei si? Acum 2 etape erau 5! Noi sa jucam asa cum am facut-o azi si vom reusi sa castigam in primul rand derby-ul cu echipa marginita doar la Cluj, apoi sa adaugam la zestre punctele obligatorii (dar grele) de pe parcurs si, poate, cine stie, poate nesansa de azi isi va schimba parerea tocmai la Steaua. Chiar si invins si chiar daca nu-s “Canuta om sucit”, eu sunt multumit, aproape mandru de ceea ce a aratat echipa noastra. De ce n-as fi? CFR-ul a aratat ca e din alt material, chiar daca are un Scarlatache deghizat in Nuno Diogo si chiar daca nu are (in teren) un bunic sa povesteasca pase precum Catalin Munteanu. Intrebare: la Dinamo ar fi jucat oare ca titulari De Zerbi, Rada, Nicoara, Peralta sau…. Piccolo (nu, asta nu e de dat, ne trebuie noua!). Ei, poate ca in partide ca cea de azi rezultatul sa fie inversat de valoare dar asta nu va fi la nesfarsit. Cu un cap pe umeri (atentie la declaratii, domnilor din loje), cu simtul obiectivitatii in selectia jucatorilor, cu o munca mai atenta la CFR II (acolo avem plantati cativa puieti interesanti) cred ca avem jucatori cat sa facem 2 loturi, una de campioana si alta pentru a fi macar pe locurile de Europa League. Asta cu si fara centrimetri pana la gol, cu si fara una-doua faze fluierate anapoda, “fara si fara” Nuni de oricare ar fi ei…
