CFR 1.5

„CFR 1.5 - cu astia nu poti sa-nvingi”

Dupa cum stiti, clubul nostru se lauda, in sfarsit, a fi posesorul a doua echipe inscrise in campionate. CFR 1 si CFR 2. Astazi, cu ocazia bifarii prezentei sumare prin Cupa, am descoperit o a treia echipa, intermediara intre cele 2: CFR 1.5. Una ce nu-i nici cal, nici magar, ce aminteste de trofee desi n-ar fi in stare sa se apropie de vreunul, ce impune respect, dar e doar de aspect, ce pare a avea tot ce-i trebuie insa tocmai de aia asteapta ca victoria sa-i vina de la sine, sa pice cumva din cer. Priviti lista titularilor de azi. Toti, dar absolut toti, prezenti in lot, ca titulari chiar si in era Minteuan. Acum intelegeti? CFR-ul asta 1.5 este de fapt CFR-ul acela chinuit care ne-a scos din minti in sezonul trecut. Nicio idee, niciun joc colectiv, nici viteza, doar valoare, forta, orbire si, la un moment dat, o greseala prosteasca, un gol caraghios ce da peste cap toata truda. Cred ca acum intelegem foarte usor de ce sunt 7 titulari adusi doar de cateva luni in echipa de start, in meciurile importante. Fiindca acestia, cei vechi sunt condamnati la a nu putea niciodata sa realizeze ceva, doar ei de capul lor. Cei nou-veniti au adus fiecare ceva din prospetimea, din munca ce i-a recomandat spre transfer la CFR. Da, aceia sunt CFR-ul anului acesta, cei cativa in care ne punem reale sperante la locuri fruntase in campionat! Iar cei de azi, mai ales prin ce au demonstrat acum, merita sa ramana mult si bine rezerve, scoase de la naftalina doar cand s-o mai accidenta vreunul. Indraznesc chiar sa afirm ca, dupa cum joaca, daca CFR 1 e echipa de divizia A si CFR 2 e de divizia C, atunci cei de azi, cu toata pompa si cartile de vizita ale fiecarui nume, alcatuiesc impreuna doar o jalnica formatie de B. Cine sa-i bata pe marii Muresan, De Zerbi, Kapetanos?! Tiganasu, Matei, Udoji?!

Nu incep prin a arunca vina pe umerii lui Costa. Lui ii ajunge ca maxima pedeapsa ranjetul smecheresc victorios al lui „Jumulica”, acest nou Piturca ce se profileaza in fotbalul romanesc –  sa-l aiba ca „tehnician” echipele dupa chipul si asemanarea lui. Sa te bata Sumudica..... cred ca e umilinta suficienta, n-are rost sa mai rascolesc si eu...In alta nota,  nu e tocmai vina lui Costa ca cineva si-a permis sa puna CFR-ul sa joace luni – miercuri – sambata. Inteleg ca Vasluiul venea dupa Europa League si, cum trebuia sa faca si audienta TV interna, nu se putea decat luni seara. Dar de ce trebuia noi sa jucam miercuri si nu joi? Incurca pe cineva daca derby-ul Rapid-CFR era pus duminica? Echipele trebuie sa suporte dictatura televiziunilor, sa se vicieze competitii sau ar trebui sa fie pe dos? Sa admitem totusi ca noi am avut doar o zi de pauza intre meciuri si Astra vreo 3, ca printr-o imperechere ciudata unii jucau acasa contra echipelor de divizia C (ce s-a intamplat cu vechiul format care spunea ca mereu se joaca pe terenul celei mai slab cotate?!), iar noi in deplasare contra unora care vor in Europa League. Sa admitem ca avand la orizont si meciul esential cu Rapidul singura solutie era rezervele care, nume mari fiecare, odihnite perfect, antrenate cot la cot cu titularii si dornici sa manance pamantul doar pentru a-i demonstra antrenorului ca-i judeca gresit, ar fi putut bate pe absolut oricine din Romania, chiar si pe CFR-ul 1, de care vorbeam mai sus. Sa recunoastem acum la fel de sincer ca fiecare dintre noi a crezut in sansa echipei de a invinge, in pofida tuturor vicisitudinilor de programare. Si, la fel ca toata lumea, cand am vazut numele de pe lista de start chiar am visat ca desi sunt aceiasi din trecut, au invatat ceva nou de la antrenor de la climatul instaurat...

 Ei, as! Sincer, n-ati mai vazut meciul de azi de cel putin 4-5 ori sezonul trecut? Stati sa va dau indiciile perfecte pentru identificare: inceput in forta, ici-colo dominare dar fara prea multe faze, o greseala caraghioasa, un gol de tonti, fie ca e gol de portar (cel mai des), fie vreo grava eroare prin aparare, deficit si apoi pierderea oricarui ax de joc, mingi plouate, minute ce se scurg implacabil, graba de final, tragerile de timp, comentariile jubilante la tv anuntand acelasi fluier final declansator al oftatului. Recunoasteti etapele astea?

Nu puteam sa pierdem asa. Asta e cel mai enervant. Nu putem fi invinsi decat batandu-ne singuri. Sa ne amintim succint de cate ori, chiar la Ploiesti, cu Astra, aparea din neant cate o gafa a lui Nuno Claro, o eroare grava de marcaj, se facea 1-0 si pana la final alergam bezmetic doar-doar egalam. Sezonul actual – la fel: la Pandurii gafa de portar, totul s-a rasturnat. Cu Mediasul, la fel, goluri luate pe sub nasul nostru. Asta doare de fapt cel mai tare: vedem ca suntem mai buni, gandim ca e normal sa fie asa data fiind diferenta de cota dintre jucatori, vedem cum rand pe rand fiecare ceferist ia un pic reflectoarele cu cate o „pirueta de fotbalist”.... si dintr-o data, trosc!, pica golul in poarta noastra, in hazul general al celor ce ne antipatizeaza. Iar asta e doar prima parte. Dupa aceea ne comportam precum un ciclop lovit drept in ochi. Orbecaim nervosi si disperati o solutie, pe care nimeni si nimic n-o gaseste. Faptul ca azi nu s-a reusit egalarea, ba mai mult, tot ca de obicei, nici nu am avut cine stie ce faze (doar 2-3 in toata a doua repriza!), ma face sa cred ca e de fapt o chestiune simptomatica a echipei, ca nici echipa de titulari nu ar putea face mai mult. Da, suntem zmei, jucam entuziasmant atunci cand ne iese si marcam primii. Cand insa luam gol, meciul e compromis. Astept cu mare nerabdare, asa cum am zis si mai demult sa vad prima intamplare cand vom intoarce scorul impotriva unui adversar macar decent. Atunci de-abia vom fi o formatie ce merita campionatul si nu doar un profitor al sanselor.

Ma dezamageste, evident, iesirea asta din Cupa si asta e grav... Supararea trece de regula mai usor decat dezamagirea... Ar fi fost superb ca CFR-ul sa ridice Cupa Romaniei pe Cluj Arena, ar fi fost un alt episod ca cel din 2008. Am fi putut sa proclamam ca suntem stapanii Cupei, sa amenintam iarasi cu succese consecutive. Asa insa, pana vom mai reusi vreun triumf va fi uitat deja toata lumea de noi, de fostul monopol. Totusi, macar putem observa ca anul asta am fost mai hotarati. Nu am mai pierdut inutil timpul cu aceasta Cupa, nu ne-am apucat sa batem in saisprezecimi pentru a iesi apoi prosteste in optimi. Mai bine asa, campionatul e inca bine, cald, ne induplecam sau ne amagim cu ideea ca tragem doar la titlu, ca si cum inca cinci meciuri si un trofeu ar fi pus in pericol real acest deziderat. O echipa ce se simte puternica nu admite renuntari...  

Sa zicem totusi ca am avut ghinion, ca am picat sa jucam in deplasare cu un astfel de adversar, unul dintre primii 6-7 din campionatul nostru ca valoare a lotului. Cum ar fi fost sa picam cu Steaua sau Rapid si apoi sa suferim ca nu i-am batut cu echipa a II-a? Sa admitem si ca a trebuit sa folosim rezervele, ca nu aveam incotro si ca, privind partea plina a paharului, i-am dominat, constant, apasat, dar din pacate fara folos. Sa luam acest meci si ca un test in ideea in care de-acum incolo vom cunoaste foarte bine ce pot rezervele si titularii si de ce nu trebuie sa mai fie dispute intre cine ce si cum sa joace. Totusi, am vaga idee ca nici nu s-a vrut foarte mult azi. Nu se poate sa introducem in minutul 65, ca solutie de revigorare a echipei, un debutant, tanar pe deasupra, Rui Pedro si sa admitem sa jucam cu acelasi Kapetanos, mana moarta, cand pe banca era Weldon. Iar daca tot era vorba de odihnit jucatori, atunci cum de exact Panin a fost singurul dintre cei integralisti luni ce a fost pus sa joace si acum?

Stiti, de fapt am o vaga idee ca nici nu s-a prea stiut ce se vrea. Ca s-au pus jucatorii in sablonul unicului 4-3-3 si ca apoi s-a incercat o adaptare din mers. Daca Muri a aratat ca vrea sa atace, a fost pus el mai in fata si lasat Kivuvu sa sparga „seminte...le” de atacuri ploiestene. Daca De Zerbi a trecut de cateva ori pe dreapta, a fost fixat acolo la nesfarsit, desi nimic din aptitudinile sale nu-l recomanda pentru un 4-3-3 in forma actuala, cu viteza si foarte multa fuga cerute. Hora a fost pus in spatele varfului, bazandu-se poate pe ideea ca stie si el sa dea goluri. Cand s-a vazut ca e ineficient, a facut rocada cu Kone, in vreme ce cred ca oricine isi dadea seama ca De Zerbi, cu stilul sau de pasator ar trebui sa fie in centru si celor doi tineri ramasi pe benzi sa li se dea tricourile lui Weldon si Ronny – sa fuga de sa manance brazdele de langa tusa, sa iasa la pressing. Un element s-a vazut pe toata durata partidei: lipsa pressing-ului, acele zvacniri catre minge care puneau presiune pe adversar. Acum in afara de Muresan, nimeni nu a iesit sa recupereze rapid. Nu pot aceste rezerve sa faca pressing sau nu stiu? Muresan si-a facut treaba, a luat cartonasul galben pentru care a si faultat intens, poate sta linistit. Sincer, asteptam mai mult de la el dar nici nu stiu daca el a avut habar ce trebuia sa faca pe teren, tinand cont ca pana si el a ajuns in situatie de varf de atac, unu la unul cu portarul advers (fix in acelasi talmes-balmes cum a mai patit tot el la Nationala). Hora si De Zerbi au jucat precum lautarii, dupa ureche, nu dupa partitura. Singurul care mi-a placut intr-adevar a fost E. Kone, cel care a incercat si a si reusit destul de multe, fiind singurul care arata acea viteza de miscare pe teren a titularilor. Poate ca ar fi dat si gol daca nu se vara sa-l incurce Kapetanos, ca „maslina in lapte”. Faptul ca tocmai pe E. Kone a fost schimbat in a doua repriza m-a ajutat sa pricep de ce era gresit pentru mine a spera ceva de la meciul de fata. Cu el si cu Ronny (cel care imediat a rupt monotonia) poate ca ar fi fost altfel, poate am fi dus meciul in prelungiri. Am remarcat insa lipsa de gandire in joc, chestiune mult mai mai veche: am dat mingi lungi repede-repede dupa ce am luat golul si am incercat sa pasam scurt catre finalul de meci. Exact pe dos cum se obisnuieste in fotbal. O fi fost tactica asta? Si, de fapt, pe cine sa dam mingi? Pe Kapetanos, cel care s-a obosit o jumatate de repriza sa se miste peste tot in teren, sa fie util, pentru ca dupa aceea sa se inmoaie irecuperabil, fiind om in minus pentru CFR? Ce nu pot suporta insa la el si la De Zerbi sunt fitele de mari fotbalisti care, la prima atingere a adversarului isi dau drumul fara sa induioseze pe nimeni. Daca preocuparea lor principala ar fi mingea sunt sigur ca echipa ar fi mult mai mult ajutata. Nu cred totusi ca mai pot ei invata lucruri despre respectul, sportivitatea si implicarea acum, la batranete.  

In aparare, numai de bine... Am inteles ca daca Panin a fost folosit inseamna ca acolo, pe dreapta, de fapt nu avem solutii de niciun fel, iar pe partea cealalta chiar daca se intrevedea un meci dezastruos pentru Nicoara, a remontat incet-incet prin contributia in atac dar, nicicum Camora nu e sub presiune. In fine, in mijloc, mult asteptatul Piccolo a fost cam „piccolino” azi, gresind grav la primele sale faze. Sunt curios sa stiu ce-a fost mai intai: iesirea din forma si apoi pierderea locului de titular sau invers? In fine, Rada, cel pe care acum toata lumea in blameaza, a fost slab, dar nicidecum atat cat sa i se atarne de dupa gat placuta „CFR a pierdut din greseala lui”.

La acea faza vreau sa ma refer. Gol penibil, intr-adevar, dar din vina cui? In viziunea mea, doar intr-o foarte mica masura din cauza lui Rada. El putea evident sa actioneze de capul lui, din instinctul de fundas, asa cum face mereu Cadu, fara sa astepte nicio indicatie de nicaieri. Din clipa in care Rada l-a vazut pe Minca, iesind ca pentru a juca mingea cu piciorul, am inteles ca pot fi probleme, acolo a fost „inceputul de gol”. De-aici toata vina este a portarului atat de laudat acum 2 zile. Acelasi profil ca si Nuno Claro: un meci bun, 1-2 pe care le mananca. La astfel de faze cum este cea de la gol portarul are datoria sa dirijeze. Nu e mare filosofie sa-i strige fundasului la minge s-o degajeze. Fundasul nu are ochi la spate si, fiind central, nu se poate intoarce sa vada cine il urmareste. Asadar el se bazeaza doar pe portar, cel care fiind cu fata este cel care coordoneaza. I-am imputat mai demult si mai curand (chiar luni) lui Minca faptul ca nu isi controleaza deloc careul, ca nu pare a vorbi deloc cu coechipierii. Poate la cornere si centrari mai merge si asa. Insa la un gol decisiv ca cel de azi vina se intoarce doar asupra lui. Din punctul meu de vedere el este aproape in totalitate vinovat de golul tamp pe care l-am primit. Daca la 27 de ani ca portar nu vorbeste, atunci chiar cred ca aceasta e o meteahna irecuperabila. Va invit totusi sa-l urmariti pe Beto, la urmatorul meci, cum preia comanda apararii. Imaginati-va asadar ce-ar fi facut Rada daca Beto era in poarta iar apoi indicati corect cine e vinovatul la gol, la ruperea echilibrului intr-o perioada in care Astra chiar nu ne-ar mai fi pus alte probleme.

Sunt sigur ca se vor plati oalele sparte, ca Paszkany si cei din jur nu vor inghiti asa usor infrangerea, mai ales in momentul actual, cand atatia au intrat in „Corul vanatorilor” dirijat de Porumboiu. Sunt la fel de convins ca scurt-circuituri ca cel de azi se vor mai repeta si inca foarte curand. Pregatiti-va nervii, CFR-ul mai are multe de pus la punct. Probabil ca ar mai fi multe de disecat despre acest meci insa, de data asta, am sa fac un lucru care nu ma caracterizeaza, oprindu-ma vremelnic aici. Daca pe fotbalisti nu i-a interesat si nu s-au ostenit prea mult pentru acest meci de ce sa ma intereseze pe mine, de ce sa ma ostenesc eu si de ce sa te obosesc pe tine, cititorule?! Ramane doar sa asteptam cuminti pardina din Giulesti, acolo unde chiar vor vira decisiv in clasament. Daca si acolo pierdem, atunci prevad.... doar o toamna ploioasa....