Chiajna, 15 octombrie, ora 9.30 seara. Tocmai ce s-au oprit dusul rece si vantul in rafale ce au avut menirea de a-i tine acasa pe cei ce nu vroiau neaparat sa vina la stadion. Comentatorul TV nu observa insa asta si spune ca ploua in continuare de cateva ore. Evident, “de-acolo de unde este el nu se vad asa de bine fazele de joc”, deci probabil nici vremea si, dupa cum se pare, el e om de sport, nu meteorolog. Macar el sta bine mersi in cabina lui de transmisie, dar pentru muritorii de rand din tribune frigul unei ierni timpurii este vecinul fiecaruia. O vreme ideala pentru prins o raceala, un stadion golas, o atmosfera de supliciu nicidecum de deliciu, un meci pe care CFR-ul trebuie sa-l castige daca vrea sa mai vorbeasca la viitor in acest sezon. Luxul de a pierde puncte cu echipele mici a fost deja comis cu Petrolul (noua favorita surpriza a arbitrilor, ce chestie fix DUPA meciul cu Dinamo), acum trebuie sa calcam pe pasii lor si sa asteptam doar acele cateva ocazii numite derby-uri in care cu mana noastra sa ne ajutam in a ne catara de varf. Campionatul acesta nu mai seamana cu cele trecute, nu mai e disputat, nu mai e surprinzator. Nu vor fi necesare 70 de puncte pentru a fi incoronati ci probabil 80+. Acum sunt prea multe echipe de umplutura, prea multa mediocritate, ne intoarcem la polarizarea saraci-bogati existenta si vizibila la inceputul deceniului trecut. Macar e sport popular, e loc pentru toata lumea la masa primei divizii, chiar si pentru cei ce nu vizeaza decat firmiturile. Iar pentru cei puternici nu mai ramane decat tabietul de a juca fotbal si de a invinge mult prea lejer, de a bifa inca o etapa, inca niste bani, inca un an, inca o treapta coborata in ochii celor ce privesc sportul asta, intern si extern, si compara. Fotbal fara orizonat, asta avem.
Barem arena comunala din Chiajna straluceste inca a nou. O baza sportiva ce impresioneaza si umileste orasele romanesti, moderna pana in toate detaliile, cu un soi de sala polivalenta inglobata cam bizar dar totusi reusit, implinit, intr-una dintre tribune. 6000 de locuri din care nu se ocupa decat maximum vreo 600-700 si asta chiar daca pe bilet scrie “CFR” si mai jos, mai ales “Pret 00.00 Lei”. E totusi o comuna, dar una privilegiata, o mica lipitoare pe langa marele sac de bani numit Bucuresti. Asta nu-i un lucru rau neaparat, chiar daca peste tot vezi “reclama” cu Primaria Chiajna, semn ca banul public tine si sustine. Bine ca se poate face macar intr-un loc din Romania Romania Austria
Baza sportiva a fost croita bine. Doar ca, intretinerea ei pare deficitara. De pilda terenul este bun, gazonul este bine pus dar prost intretinut. Poate e asta o tactica a gazdelor dar iarba este categoric mult prea inalta. Iar cum a mai dat si ploaia inainte si cum termperatura coboara spre inghet, crampoanele fac mic gauri in gazon, aduna smocurile ici-colo. Asta se va vedea si in timpul meciului cand de prea multe ori mingea sare din jucatori ca din colt, fara a mai pune la socoteala cum suturile pe jos devin greu de prins chiar si pentru un portar beton. Din cate am vazut insa echipa gazda e pe principiu “sfanta centrare a lui Petre Marin”. Experienta il ajuta pe fostul progresist-nationalist si stelist sa centreze bine si cam pe asta se bazeaza tot jocul lor schematic. Treaba cu gazonul este insa incurcata pentru visinii. Rand pe rand au sa alunece toti, de la Weldon, Bastos si Sougou si incheind cu Muri. Cei din fata au inceput partida cu o pereche de ghete si crampoane si au terminat-o cu alta.
Echipele si-au facut incalzirea si s-au refugiat la vestiare parca nemaidorind sa iasa de acolo. E de inteles – ce cald si ce bine trebuie sa fie acolo. Rezervele noastre isi ocupa locul pe banca infofolite bine in paturi. Ma gandesc la Rusia sau la o luna decembrie. Nu mai avem sezon de toamna si primavara nu din incompetenta FRF-ului ci fiindca au disparut aceste anotimpuri. Fanii locali au contenit sa mai vina, sunt destul de putini, probabil meciul e la mare concurenta cu o nunta ce are loc in aceeasi seara in comuna. Acum se asculta povestile crainicului stadionului, cel care le expune pe larg pasii gresiti ai formatiei de portughezi si brazilieni ai CFR-ului din acest sezon, Medias, Tg. Jiu, “doar un egal la Rapid”, Petrolul incercand sa transmita astfel doza necesara de incredere, apoi le spune ceva despre motivatia speciala a celor cativa “concordisti” care vor vrea sa ne arate ca am renuntat prea usor la ei: Vitinha, Galiassi si Trica (ciudat, eu stiam ca Trica a renuntat la noi). In cele din urma se indura sa intre si echipele pe acordurile unui imn mai mult incropit decat creat si imposibil de cantat, sa zicem, de catre o galerie. Macar oamenii s-au adaptat modei pana in cele mai mici detalii. Nici galeria locala nu e prea numeroasa, domina doar cu o toba fondul sonor fiindca pe asemenea frig nici de urlat nu-ti vine, daca nu te cheama Beto.
Privesc echipa noastra. Reflectoarele nocturnei cauta toate chelia lui Muresan, cel pe care Costa il vrea arma surpriza azi. Sunt ceva dubii in privinta alegerii lui Bastos pe stanga in detrimentul lui Ronny (cel obisnuit acolo) dar, in rest, echipa pare sa fie gandita in varianta sa optima. In sfarsit din nou Muri-Peralta si Renan, daca nici acum nu avem mijloc atunci cand? Fluier de inceput, cateva pase de tatonare, 2-3 intorceri catre Beto, ceva pase la firul smocurilor pentru a vedea cum sare mingea si apoi aruncare in pressing. Dar nu ma apuc sa va povestesc ceea ce stiu ca ati vazut deja! Zic doar ca in momentul in care s-a apasat butonul “Pressing” a fost ca si cum am fi apasat butonul de initializare de la o racheta: “Blast off”. Primul pressing gospodaresc al lui Weldon l-a facut sa greseasca pe Gospodinov. Al doilea pressing a facut ca mingea sa fie recuperata de Renan, pasa in centru la Weldon si deschidere rapida catre Sougou pentru golul 2. Apoi o perioada de lancezeala si prin minutul 20 iarasi s-a iesit in pressing. Suficient cat in 5 minute sa le rasturnam iarasi sistemul defensiv si sa gaseasca Panin acel arc pentru sageata Sougou. Da, e meritul CFR-ului ca a profitat de nauceala adversarilor si ca inca inainte sa se aseze acestia in ghete era deja 2-0 pentru noi, iar apoi la 3-0 obiectivele de la acest meci erau cu totul altele. Dar mai e ceva: in toata prima repriza CFR-ul a avut 4 ocazii, din care 3 in pozitii in care s-a ajuns 1 la 1 cu portarul advers, toate acestea finalizate, exact ce nu se intampla in “era Traore”. Asta in vreme ce adversarii au avut doar in prima repriza 7 ocazii, toate ratate, dar despre asta vorbim un pic mai jos.
Sa nu ne imaginam ca meciul a fost castigat inca inainte de a incepe. Recunosc ca nu am avut stomacul necesar sa vad toata partida Dinamo-Chiajna din urma cu 2 saptamani dar atat cat am “telespectatorizat” am priceput ca a fost rost si de un pic de chinuiala pentru marele lider al campionatului. Este asadar meritul nostru ca partida a fost rezolvata in 10 minute, cat s-au pornit motoarele navetei CFR atat cat sa ajunga pe orbita. De acolo s-a vrut parcurs de siguranta, cu doar cateva indicatii de baza: fara accidentari si fara cartonase. Primul lucru pare ca s-a indeplinit, chiar daca rand pe rand Sougou, Camora si Gabi Muresan au acuzat dureri. Al doilea insa a fost deficitar. Doare cartonasul galben incasat de Panin, cand scorul era deja 4-0, in ideea ca el e meci de meci titular si ca la un moment dat s-ar putea ca tocmai sanctiunea de la Chiajna sa-l tina o runda deoparte. Si desigur, mai enervanta este fapta lui Ronny. Rosu direct cand mai erau 3 minute, un “omor prin imprudenta” pentru care va fi categoric sanctionat mai mult de 2 etape. Asadar urmeaza meciurile: Ceahlaul, Brasov
Putem spune ca in acest meci au punctat decisiv Weldon si Sougou, cei care au conlucrat perfect la primele 2 goluri dar eu, pentru felul in care a stralucit, a excelat, l-as nominaliza pe Beto. E ciudat ca la un 4-0 sa acorzi acest titlu portarului dar Beto chiar e omul care cred ca da sansa ca aceste rezultate sa se intample. Intervine si spectaculos si eficient si doar pe finalul meciului am remarcat faptul ca incepuse sa-si piarda concentrarea, seriozitatea – de inteles, stia ca zeii sunt cu el…
De cu totul alta maniera se manifesta jucatorii atunci cand stiu ca au lasat acasa poarta inchisa. Tine in primul rand de factorul mental. Daca Beto ar fi jucatorul nostru si nu doar imprumutat el ar trebui in acest moment facut capitan fiindca chiar este peste Cadu la comunicarea aceasta, dincolo de relatia directa ce priveste fiecare faza de joc in parte. Factorul tactic insa ii ramane lui Costa si a fost si el prezent intr-o masura imbucuratoare si datatoare de sperante pentru etapele ce vin. Acest 4-3-3 cu Bastos pe stanga e de fapt o gaselnita, este o adaptare a unul 4-4-2 dezechilibrat. Bastos chiar e util pe stanga, cu venirile sale catre centru. El nu ataca poarta, nu se comporta ca un atacant, ca al treilea atacant, asa cum se vede la Sougou, cel care una-doua ajunge langa Weldon sau asa cum facea Ronny. Nu, Bastos preia si incearca sa puna mingea intre liniile de mijlocasi si fundasi ale adversarului. Este acel mijlocas coordonator, mai rapid decat De Zerbi, cam la fel de tehnic ca el si cu simtul portii dezvoltat. Care e diferenta intre Bastos in centru si Bastos la margine? Esentiala! In mijloc in momentul preluarii sunt 2 oameni in jurul sau. Trebuie sa se demarce pentru a primi pasa, sa judece rapid pentru a nu pierde. Pe lateral lucrurile sunt mai usoare. Fundasul lateral nu se arunca direct asupra omului cu mingea, cei din centru ajung mai greu sa stranga. Bastos are timp sa preia, sa priveasca, sa gandeasca, sa plece pe spatii nu atat de aglomerate ca in zona centrala. Cum nu avem chiar nicio solutie pe stanga e clar ca Bastos trebuie sa ramana acolo chiar daca in felul acesta noi nu avem flanc stang. Bastos pleaca din acea zona spre centru, Camora nu are de ce sa urce fiindca jocul nu e in partea aia si nici Renan nu e suficient de prezent in jocul de constructie ca sa-l ajute. Nu imi fac griji insa ca putem fi blocati asa, doar pe dreapta. Am vazut ieri ca pentru cateva minute fusese trecut Sougou in stanga. Deci exista o mica mobilitate a solutiilor.
Apoi e de remarcat felul in care se inteleg Weldon si Sougou, cum curenteaza si cum nu rateaza. Imediat ce au fost schimbati amandoi si au intrat rezervele in teren am vazut diferenta negativa. Ronny cu cei din jurul sau chiar si cand aveau contraatacuri 4 contra 3 sau 3 contra 2 reuseau sa se incurce in solutii. Cu cei 2 titulari lucrurile sunt insa simple. Weldon sta perfect pe picioare, controleaza mingea si cand era contestat cu forta de catre adversar iar la Sougou cred ca s-a vazut suficient pare ca ar avea “Nitro” atunci cand fuge. Linia de mijlocasi centrali nu a fost grozava ieri. Ma asteptam ca cei 3 magici de la mijloc sa tina mai mult de minge dar se pare ca aceasta tactica e activa doar cand conducem la mai putin de 2 goluri. De la 2 in sus acceptam orice ne ofera adversarul si privim cu un ochi la Sougou, mereu in blockstart. E de laudat insa Renan, cel pentru care pun si acest mic videoclip. El este adevaratul executant de lovituri libere si acum cred ca ar trebui sa fie preferat mereu la astfel de faze. Muri da 1 din 2-3 periculos, Renan insa are un stil de lovire a mingii cu adevarat brazilian. Priviti aceste mici mostre ce se gasesc pe youtube ca sa fiti convisi ca ceea ce face el nu este doar fortuit.
Ma aflam ieri in spatele portii la lovitura din minutul 49 si am vazut cum mingea a vrut sa vireze stanga-dreapta dar siretul lui Renan efectiv nu i-a dat voie sa se mai razgandeasca in aer. S-a dus ca o torpila falfaind in aer, prea mult pentru un portar de “valoarea” lui Gospodinov (deja cu picioarele inmuiate). Partea cu adevarat frumoasa este ca Renan poate chiar si mai mult de atat… Mai e interesant si Panin, cel care macar in 3-4 situatii a ajuns la limita careului advers, perpendicular pe poarta, asteptand combinatii ca un mijlocas de atac. La varsta lui are un randament fantastic la efort si chiar cred in el ca mai poate avea inca vreo 50 de meciuri pentru CFR, poate fi un Petre Marin pe stilul si aspectul Clujului.
La 4-0 era un moment in care rezervele puteau sa fie introduse. Ronny a intrat mai devreme iar Kapetanos si Celestino cam tarziu. Lor ar fi trebuit sa li se dea o sansa mai devreme si probabil ca am fi numarat azi si golul 5. Cei doi chiar au vrut sa arate ceva doar ca atunci cand au intrat ei ceilalti erau deja satui cu ce obtinusera deja.
De la Chiajna nu pot sa spun ca am remarcat ceva deosebit. Naivi in aparare si poarta, harnici la mijloc dar avand nevoie de un Trica macar cu 5 ani mai tanar. Nu i-a ajutat nici partea tactica, nu au citit nimic din ce joaca CFR-ul si apoi degeaba au primit mingea o repriza intreaga daca au ratat en-gros. Mai mult, la pauza Dinita si-a dat proba completa de incompetenta. Mergand pe principiul ca gaina care face oua de aur are in interior un tezaur, tot asa si antrenorul Concordiei s-a gandit ca daca a dominat in formula cu 1-2 atacanti, cu 2-3 atacanti va da CFR-ul peste cap. L-a scos pe Muzac si l-a introdus pe Mihalcea urcand totodata toate liniile langa el, astfel incat in aparare ramaneau doar 2-3 oameni stingheri. Sigur ca in atac pana la urma tot fundasii lor au contat mai mult, preponderent din faze fixe si doar cand le-am dat noi voie dar schimbandu-li-se centrul de greutate de la centru pierdeau mingea foarte usor. Daca atunci isi propuneau ceferistii sa faca scor puteau repeta ispravile de la inceputul primei reprize. Din fericire Sougou si Weldon au ales variantele intelepte, sa se protejeze pentru alte meciuri. Tocmai de aceea afirm ca acela era momentul propice pentru schimbari ofensive, pentru Ronny, pentru Hora, pentru un joc in viteza de contraatac. Ce a mai fost de remarcat a fost elementul de culoare (la propriu si la figurat) numit Bogza, fundasul inalt al Chiajnei, cel care ajutat de linistea perfecta de pe arena isi putea astfel face auzite doleantele catre tusierul care nu ridica fanionul cand cerea el: “Sa moara mama arbitre, sa moara mama!!!”. Ce sa-i faci, reflexele din fotbalul mic nu se curata usor…
Pana la urma este pentru noi o victorie calda obtinuta la rece. Din pacate, vad ca aceasta caldura (sau poate e de vina raceala?!) da iarasi in fierbanteala fiindca iarasi privim si vorbim prea mult la titlu uitand ca mai pot aparea episoade Petrolul, ca in aceasta etapa arbitrii au devorat alte starvuri dar vor veni cu siguranta inapoi asupra noastra. E ca un parcurs hipic cu obstacole si trebuie sa ne potrivim foarte atenti pasii doar la urmatorul. Urmeaza Ceahlaul pe care va recomand sa-l studiem cu totii foarte bine maine
Pana la urma, concluzionand scurt despre un episod peste care vom trece rapid, ceea ce-a fost ieri Trica nu ne strica si nici concordia n-a insemnat discordia...
