Ieri toata lumea a aflat de evenimentele din Moldova. De pe la televiziuni sau din conversatiile curente (ce interesant, de regula doar subiectele de can-can au onoarea asta!) stirea despre "Revolutia din Moldova" s-a intins cu repeziciune in Romania. Un val generalizat de simpatie i-a cuprins pe romani. Toti se simt solidari cu cei de la Chisinau. Am auzit pronuntandu-se de nenumarate ori cuvinte de genul "Revolutie", "1989" si mai ales "Unirea cu Romania". Constiinta publica e sincera si directa, ea nu tine cont de politica, de realitate, de pasii ce se parcurg spre un asemenea eveniment istoric. In lumea de azi statele se dezbina nu se unesc...
Suntem martorii unor evenimente pe care le asteptam de prin 1991, cand Moldova s-a descatusat din URSS. Au apucat-o pe calea gresita a rusofonilor si credeam ca i-am pierdut din nou, poate pentru totdeauna. Acum iarasi redescoperim fratii pierduti. Romanii exista in Basarabia, ies in strada (poate atatati, poate spontan).. Romanii de acolo lupta si opinia unanima este in favoarea lor.
Dar este simpatie si atat. Acolo unde sub pericol au iesit 30.000 de manifestanti, in Bucuresti si Iasi, unde simpatia este generala de-abia 2000 de oameni (in total, in cele doua orase) s-au deranjat spre a manifesta in semn de sustinere in pietele importante. Unde mai pui ca majoritatea acestora erau studenti basarabeni aflati in Romania. Practic o mana de oameni sustine fizic si nu doar verbal Basarabia. Ma asteptam aseara sa vad in Piata Universitatii macar 15.000 de oameni. La ce-ar fi contat? Imaginile circula in mediul international, se poate vedea ca acei oameni din Chisinau au o legitimitate, o sustinere europeana. Pe de cealalta parte comunistii ar fi dezaprobati din start, iar daca le mai pui in carca si fraudarea alegerilor (practica de altfel comuna la ei) totul devine clar in ochii opinei publice internationale. Pe noi nimeni nu ne opreste sa iesim cu zecile de mii, sa ii facem pe cei din Basarabia sa se simta, peste Prut, mai puternici. Probabil insa ca intr-o zi lucratoare nu avem chef de proteste.
Bine ca iesim cand castiga Nationala...Ca asa suntem noi, cei cu simpatia: doar simpatici.
Suntem martorii unor evenimente pe care le asteptam de prin 1991, cand Moldova s-a descatusat din URSS. Au apucat-o pe calea gresita a rusofonilor si credeam ca i-am pierdut din nou, poate pentru totdeauna. Acum iarasi redescoperim fratii pierduti. Romanii exista in Basarabia, ies in strada (poate atatati, poate spontan).. Romanii de acolo lupta si opinia unanima este in favoarea lor.
Dar este simpatie si atat. Acolo unde sub pericol au iesit 30.000 de manifestanti, in Bucuresti si Iasi, unde simpatia este generala de-abia 2000 de oameni (in total, in cele doua orase) s-au deranjat spre a manifesta in semn de sustinere in pietele importante. Unde mai pui ca majoritatea acestora erau studenti basarabeni aflati in Romania. Practic o mana de oameni sustine fizic si nu doar verbal Basarabia. Ma asteptam aseara sa vad in Piata Universitatii macar 15.000 de oameni. La ce-ar fi contat? Imaginile circula in mediul international, se poate vedea ca acei oameni din Chisinau au o legitimitate, o sustinere europeana. Pe de cealalta parte comunistii ar fi dezaprobati din start, iar daca le mai pui in carca si fraudarea alegerilor (practica de altfel comuna la ei) totul devine clar in ochii opinei publice internationale. Pe noi nimeni nu ne opreste sa iesim cu zecile de mii, sa ii facem pe cei din Basarabia sa se simta, peste Prut, mai puternici. Probabil insa ca intr-o zi lucratoare nu avem chef de proteste.
Bine ca iesim cand castiga Nationala...Ca asa suntem noi, cei cu simpatia: doar simpatici.
