miercuri, 27 ianuarie 2010

Laitmotivul




sarmalele reci -sprit de vara


Nu vi s-a intamplat de atatea ori sa auziti o melodie dimineata iar apoi, frumoasa, ridicola sau chiar si urata sa va rasune in cap toata ziua? Puteti asculta alte zeci de melodii, sa ascultati albume intregi de cu totul altfel de muzica, sa va ocupati mintea cu probleme si stres si .... nimic; melodia va fi mereu redata, chiar cu "loop", ca sa fiu mai adecvat, de player-ul memoriei. La un moment dat va va amuza cu siguranta situatia si poate o veti accepta ca pe un dat. Cel mai interesant este insa ce se intampla a doua zi: este uitata cu desavarsire. Tot pe-atat de persistenta cat a fost in ziua precedenta, pe-atat de absenta e mai apoi. Haideti, aduceti-va aminte despre astfel de melodii ce v-au stat in (si mai ales PE) minte, macar o zi.

Asa am patit eu ieri. Aveam mereu in minte un refren. Mai degraba o schita a unei linii melodice, fiindca nu stiam nici macar niciun cuvant din ceea ce era de fapt, in sine, stiam sigur, un cantec romanesc! Si aici vine partea stranie: de fapt nu auzisem nicio melodie ieri dimineata, nu m-am uitat nici macar la reclame sa cred ca de-acolo vine (si de fapt nici nu cred ca ar putea fi coloana sonora la vreo reclama). Pur si simplu o aveam in minte, desi eram sigur ca n-o mai auzisem de cel putin jumatate de an. Identificam doar cine ar putea fi cei care o canta: Timpuri noi sau Sarmalele reci. Oare o visasem? Nici nu mai conteaza prea mult de unde venea, cert ca am fredonat-o mai toata dimineata. N-am avut nici macar curiozitatea sa o caut pe internet, s-o ascult in original. Nu-mi placea cine stie ce, dar nici nu aveam nevoie neaparata sa scap de ea. Iar azi, ce sa vezi.... era uitata! Imi aduceam aminte perfect ca avusesem ieri in minte un anumit tip de muzica insa nici macar o insiruire melodica nu mai puteam reproduce. Asa ca m-am decis s-o recuperez, doar ca sa fac in ciuda situatiei care isi radea de mine. Exista "trilulilu" deci sigur aparea acolo. Am luat la rascolit Timpuri Noi - nu, nu putea sa fie a lor. Era un pic mai armonica. Astia sunt mai duri, mai orientati spre parodiere. Asadar trec la Sarmalele reci, ascult "Telefonul nu mai suna" de la un capat la altul si-mi aduc aminte ce mult imi placea acum 6-7 ani melodia asta (ba chiar imi aduc aminte si defectul mp3-ului cu ea) si parca incerc sa ma mint pe mine ca asta era ce auzeam ieri. Nu, degeaba, pe tine insuti nu te poti minti! Asadar trec mai departe. Mai ascult inca o serie intreaga de melodii si deodata, revelatia. Ajung la refrenul la "Sprit de vara" (cea anexata si aici). Potrivire perfecta! Dar ce treaba aveam eu melodii cu atata alcool in ele? Nu e cine stie ce cantecel, doar alert si oarecum placut. Dar nu e ceva ce sa pui mereu prima in playlist-ul zilnic. Da, aveam dovada clara ca n-o ascultasem, ca nici nu e cine stie ce, doar ca ramasese blocata pe undeva prin memorie. Dar de ce o reluase tocmai acum? Fiindca trebuia!

Unele lucruri se intampla doar fiindca asa trebuie. Ne sunt servite si ne sunt luate fara sa ne gandim la ele, fara sa asteptam asta. Vin din neant, vin fara explicatie si se intorc acolo fara niciun motiv. Ne trezim pur si simplu dintr-o data ca ceva s-a schimbat in viata, ca ceva lipseste - nu neaparat insa ca NE lipseste. Uneori pierdem persoane fara sa stim, observam doar dupa ceva vreme ca au plecat fara sa ne fi luat adio. Ni se pare de neinchipuit faptul ca, mai mult, le-am si uitat, ca s-a intampla sa trecem in uitare cei care ne pareau de neinlocuit prin naturaletea cu care erau o firmitura din viata noastra. Raman probabil insa intotdeauna in albumul memoriei si probabil cand ne asteptam mai putin ii reintalnim. Fiindca, pana la urma, noi ca oameni nu suntem altceva decat o bila de flipper aflata in plina actiune. Asadar, faceti cat mai multe puncte!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu