joi, 24 decembrie 2015

Craciunul din copilarie


Imi amintesc cu nostalgie
Craciunul din copilarie,
Launtric basm al vietii mele.
Privit sfios, dintre perdele.

Cand iernile erau frumoase,
Zapada inca nu secase,
Si sania luneca fluent,
Nu scartaia doar pe ciment.

Canta tihnit, nota cu nota,
Soba maro de teracota,
Langa-un bunic si o bunica,
Torceam prelung, ca o pisica.

Erau bomboane cate vrei
Si un ceaun de cocosei,
Ce protestau razvratitori;
Jucand in rol de pocnitori.

Si gandul parca-i cel mai drag
Acel cand scotoceam sub brad
De s-a-mplinit vreo rugaminte
Si daca-am fost “cel mai cuminte”.

Stia prea bine Mos Gerila,
Sau poate-aveam la mos vreo pila,
C-aveam o singura conditie:
O masinuta de Militie.

Cu eroism, ai mei parinti
Indeplineau orice dorinti
"Vanau" chiar si o saptamana,
Pentru-o banana, pe sub mana.

Nu era gri si deloc trist
Trecutul asta comunist,
Craciunul era colorat si liber;
… Doar eu eram Supremul Lider!

Faceam si turnuri, cub pe cub,
Iar globuri rasuceam surub,
Era de-a dreptul fascinanta,
Rotirea lor hipnotizanta.

Mai tin in mine-o picatura
Din acea viata de caldura
Cand fabricam si bucurie
In lumea mea de jucarie!

Pot cobori si azi in timp,
Cand ochii ii inchid si simt
O dimensiune cu magie:
Craciunul din copilarie!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu