luni, 5 octombrie 2015

Multi-mall city Sibiu




     Observ de la o vreme in atitudinile publice ale unor concetateni o pronuntata foame de a gasi gaurile din cascavalul Sibiului. Cunoasteti, cu siguranta, frazarea. Se incepe impaciuitor cu "e mai bine, e mai dragut, e mai mult" si apoi urmeaza "DAR"-ul de baraj. Iar dupa barajul acesta sta pomelnicul de reprosuri. Ca n-avem una, ca n-avem alta, ca n-avem mall, cinema multiplex si viata de noapte si de distractie, ca evenimentele sunt cam "naspa", ca nu-i centru de spa, echipa de fotbal si stadion sau cladiri istorice nu-s renovate in intregime, ca salariile sunt mici si Universitatea din Sibiu e slaba, ca gara e mizerabila iar cartiere nu sunt puse la punct pe masura Centrului, ca s-a scos tramvaiul si troleul si ca s-au facut sensuri unice ametitoare, ca ce se asfalteaza azi si maine ara cei de la gaz, ca un anumit politician local ne face de ras si cate si mai cate... Toate sunt valabile intr-o anumita masura, insa acum pun eu "DAAAR"-ul meu... 

     E frumos sa visezi cate-n luna si in stele, insa inainte de a le exterioriza e bine sa stai macar o clipa si sa reflectezi la modurile concrete in care aceste lucruri se pot realiza. Sa intorci subiectul ca un cub Rubik, pe toate partile, sa faci macar cateva mutari imaginare si sa vezi daca ai tot tu si rezolvarea. Sunt multi oameni in orasul asta care au facut acest demers, care au reusit sa se implice si sa roteasca visele spre fapte. Ei sunt un motor esential in ridicarea acestui oras si, categoric, au toata admiratia mea. Dar, de regula, ei sunt cei care fac cele mai putine reprosuri Sibiului. Interesant, nu?  

    Sa vorbim asadar despre chibitii de serviciu si s-o facem la modul concret. Cine sunt acesti chibiti? Sibieni, ca toti ceilalti, sunt oamenii pe care-i vedem zi de zi pe strada. Ei bine, cum arata de fapt orasul asta, ce-ar putea face oamenii pentru el? 

     In ultimele luni, cam de cand am tot auzit ca Sibiul e plin de lacune, ma uit si eu mai mult in jur. Faceti o data exercitiul asta: opriti-va pe un bulevard, sa zicem pe Calea Dumbravii si uitati-va atent pe jos. Va garantez ca macar dintr-o rotire de 360 de grade veti putea observa macar 10 mucuri de tigara sau gume de mestecat, vreo 2-3 ambalaje si, daca aveti noroc, chiar si un trofeu mai mare, o punga de cumparaturi luata de vant, o punga colorata de Chio Chips, o sticla de bere sau o doza de suc. Sunt toate acele puncte mici si mari care strica iremediabil peisajul. Cum au ajuns acolo? Nu avem cosuri de gunoi suficiente si suficient de mari? Unii ar spune, vazand acele gigantice si monstruoase cosuri de beton, ca avem multe si chiar prea mari. Ei bine, uitati-va chiar si in jurul acelor cosuri si veti vedea gunoaie, aruncate, bineinteles, chiar de sibieni - ca doar nu de turisti. Se mai spune ca multe spatii verzi s-au distrus ca sa se faca in locul lor parcari. In contrapondere, uitati-va doar la acele petice de iarba care au mai ramas. Invariabil, pe fiecare dintre ele veti gasi o carare batatorita, fie pe la margine, fie chiar prin mijlocul spatiului, de parca pe-acolo ar trece zi de zi ciurda. Am ajuns chiar sa ma bucur cand ploua, fiindca atunci, in sfarsit, oamenii cruta spatiul verde-innoroiat si fac cei 10-15 metri suplimentari ocolirii. Bineinteles, Primaria ar putea si poate ar trebui sa aiba un leac, dar cand ati vazut ultima data Politia Locala dand amenzi pentru astfel de lucruri? As fi foarte curios sa aflu cati bani a adunat Politia Locala din amenzi date pentru hartii aruncate pe jos, de exemplu. 

     Deci, cum stam cu civilizatia? Civilizatia asta merge mana-n mana cu educatia, cea care e si ea ruda apropiata a culturii. Asta-i materialul, aceasta e resursa umana a orasului. Oare s-a intrebat cineva ca slujbele si salariile sunt exact pe masura capitalului uman? Si ca, daca nu avem salarii bune, n-avem nici putere de cumparare si, pe cale de consecinta, nu avem nici investitiile private precum mult doritele mall-uri sau cinematografe - foarte posibil, nu ar fi chiar atat de rentabile pentru investitor? E un sir de piese de domino, desigur, dar cred ca piesele merg foarte rapid una peste alta. 

     Cum stam oare cu implicarea? Mergeti la un eveniment, un spectacol in Centru, din acelea multe, diverse si, asa cum stim, gratis. Nu trebuie neaparat sa va placa, puteti pleca oricand. Insa daca va prinde vreodata momentul aplauzelor, observati cati din jurul vostru multumesc protagonistilor, cati aplauda - si nu par a fi turisti. E gratis show-ul, insa plata trebuie sa vina din participarea afectiva, din respectul si aprecierea venite de la spectatori. Acum cateva saptamani eram la concursul "Strongest Man". La absolut fiecare proba, crainicul a spus acelasi lucru: "Haideti, Sibiul, sa incurajam pe ... X!" Probele durau 15-30 de secunde. Chiar atat de greu este, sibianule, sa participi, sa arati ca-ti pasa si ca te implici, la modul cel mai simplu, pentru succesul oricarei manifestari de natura sa ridice imaginea orasului? Sigur, nu avem "Untold"-uri in fiecare saptamana, dar de multe ori frumusetea unui spectacol sta si in coparticiparea spectatorilor. Cam ca la cinema, atunci cand toti cei din jurul tau rad in hohote. Nu simti ca te ia valul, chiar daca e o comedie de duzina, comerciala? 

     In fine, mai avem si problema unei mari lipse de informare civica in Sibiu. A fost o tresarire anul trecut, la candidatura lui Johannis, atunci cand patriotismul local a avut un puseu, insa lucrurile au reintrat imediat in normalitatea dureroasa. E la moda sa reclami mizeria din gara, insa nimeni nu pare a sti ca gara este teritoriul Regionalei SNCFR Brasov. Ce-a tinut de Sibiu, Piata Garii, a fost facuta in cele din urma, dupa o lunga asteptare. Apropo de asteptare, mai tineti minte cat s-a strigat dupa centura ocolitoare a orasului? Cu ce intarziere s-a realizat? 5-10 ani? Cati dintre sibieni stiau in curtea cui era acel proiect si stia si despre lipsa banilor? La fel si in cazul cladirilor darapanate de pe Centru. Mai avem nevoie de inca 2 "capitale culturale europene" pentru a reusi sa le reabilitam, pentru ca Ministerul Culturii sa dea o bruma de fonduri. Bineinteles, la toate astea, poate si Primaria sau Consiliul Local sa aiba un cuvant de spus, sa puna presiune pe locatari, de exemplu, dupa modelul de la Cluj. Mi-e ca n-ar face decat sa tortureze, in van, niste oameni deja oropsiti. 

     De fapt, cine ar trebui sa stea de veghe pentru ca orasului sa nu-i lipseasca finantare de la bugetul de stat sau ca fiecare minister, departament sau regie publica sa priveasca Sibiul cu responsabilitate? Avem politicieni, avem parlamentari locali, nu? Sunt curios cati sibieni isi amintesc ca in 2012 au votat niste parlamentari si care sunt numele celor ce-i reprezinta acum pe ei, pe fiecare. Daca va amintiti, in 2000, in acelasi an in care a fost ales Johannis primar (ca o mica revolutie a nemultumirii publice), tot in Sibiul si tot atunci, PRM-ul castiga alegerile parlamentare. Va dati seama, bineinteles, care era programul de campanie al PRM si va amintiti cate lucruri s-au "facut" pentru Sibiu in 2000-2004. La fel ne putem uita la cei care sunt acum parlamentari, la bravul Sorin Iliesiu si impostura sa locala, la cum singurul sau proiect este crucea megalomana din Piata Universitatii din Bucuresti si singurul sau moment de afirmare locala a fost suita de minciuni denigratoare din campania electorala din 2014. Ideea cu "Johannis n-a participat niciodata la o parada de 1 Decembrie" - vine tocmai de la "sibianul" Iliesiu. Ce-a facut pentru oras, il poate intreba cineva? Cred ca nu va mai avea curajul sa candideze aici, va fi parasutat de partid in alta parte. Desi, daca ma gandesc la "exemplul Turcan" si al mandatelor ei inlantuite, fara sa dea nicio realizare pentru oras, chiar si Iliesiu are sanse sa fie reales. Cetatenii orasului voteaza de 25 de ani fara responsabilitate fata de ei si fata de oras, cu lejeritatea cu care teleormanenii iau pungile cu faina si ulei, iar apoi, tot ei sunt cei care se mira ca lucrurile nu merg bine, ca nu se fac proiecte (de pilda noua cladire a Teatrului Sibiu?) si ca nu sunt bani pentru ele. Spune-mi cu cine ai votat, ca sa-ti spun catre cine sa arati cu degetul. Macar pe Ovidiu Gant l-am auzit de cateva ori interesandu-se de lucruri din zona noastra, atat cat ii permitea pozitia de parlamentar al minoritatilor. 

     Sunt sigur ca aceasta mica oglindire nu convine. Nimanui nu-i place sa fie aratat cu degetul, nici macar atunci cand cel care face gestul este reflexia ta din oglinda, asa cum sunt si eu sibian ca toti ceilalti. Se vor putea gasi multe nuante si multe motive de eludare a aspectelor spuse de mine aici. Insa, repet: inainte de a ma acuza pe mine de ceva, rotiti-va privirea inca o data in jur. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu