miercuri, 17 iunie 2009

Muzica fiecarei zile


Acum cateva zile cautam pe net un sunet anume. Un fel de "SWOOSH!" numai bun pentru acompaniat o tranzitie. Si da-i si cauta, Alex! Am luat la rascolit toate colectiile mele de sunete, apoi am mai scos si altele de pe net. In total vreo 10 GB de sunete, impartiti in fragmente micute de 1-2 mb, maximum. E logic ca dupa vreo 30 de minute de ascultat 100 de feluri de mieunaturi, 20 de ragaieli, 50 de lovituri de ciocan in fier m-am lasat batut, am ales un sunet de val pe care l-am ciopartit, i-am dat un ecou si....iata "SWOOSH-ul" meu. E pe net, la tranzitia filmelor despre baschet.

Gandindu-ma la intamplare am realizat insa altceva. Cat de ampla e lumea noastra, cat de multe lucruri ne scapa din cauza obisnuintei, cate dimensiuni din imediata noastra apropiere nu le vedem. Asa cum reflectiile, refractiile si umbrele incepi sa le vezi cu alti ochi atunci cand incepi sa studiezi cate ceva despre arta imaginii, fie ca e pictura, fie ca animatie 3D, tot asa sunetele parca sunt receptionate de alta pereche de urechi atunci cand incepi sa le diseci.
Stiti cu totii cum suna niste tocuri pe strada, cum suna pe un coridor, cum suna pe parchet. Diferente mari, nu? Vantul poate suna in 30 de feluri, trebuie doar sa-l asculti. Vocile, le ascultam mai mult pentru ceea ce zic. Incercati sa nu distingeti vorbele si sa auziti doar zgomotul lor. Veti descoperi un tablou mult mai complex in ceea ce pare doar o clipa fara nimic special. De fapt este ca atunci cand privesti o pictura: iti trebuie cateva secunde sa vezi detaliile, sa vezi planul II. Asta am facut azi. Nu din plictiseala am incercat sa observ cat mai mult din planul secund si uneori este fascinant. Tin minte si niste exercitii din facultate, cand la cursul de radio cu d-na Doina Jalea ascultam fragmente cat mai complexe sonore si incercam sa deslusim cat mai exact locatia, imprejurarile. Nu ai nevoie doar de imaginatie pentru un asemenea exercitiu, e mai mult nevoie de antrenament, de cultivarea simtului.
Asculta asadar sunetele din jurul tau. Arunca vorbele deoparte. Asculta motorul ambalat de pe strada, asculta zgomotoul rotilor pe asfaltul ud, apoi atentia iti este atrasa de ceaiul ce coboara in cana langa tine. Cana se ia in mana miscand putin portelanul pe masa, se soarbe prelung din ea apoi se aseaza intr-o aterizare ca de elicopter, timida, cu un sunet scurt pe masa. Asculta sunetul infundat al inchiderii frigiderului. Tacamurile se lovesc strident de farfurie, un ziar fosneste intr-un mod cu totul unic. Vezi? E doar o scena banala. Poate ca daca ai asculta zi de zi toate astea cu atentie nici n-ai mai avea nevoie de privire. E inca un exemplu despre faptul ca nu ne folosim in general nici macar un sfert din capacitatea creierului.
Sunt zeci de feluri in care poate suna o masina pe strada, cand baga a I-a, a II-a, a III-a si apoi accelereaza descatusata, ritmul pasilor spune multe despre starea si temperamentul omului de pe strada, pasarile citadine au ortografia lor, scaunele, ferestrele, usile, obiectele din jurul nostru ne acompaniaza mereu ca un back-up sonor obscur. Ambianta pentru noi nu trebuie sa insemne doar sunet de rau de munte, doar cine stie ce locuri exotice inregistrate, nu trebuie sa existe doar atunci cand iese din tipare ci ea este mereu in jurul nostru.
Acum, in acelasi timp, aud zgomotul coolerului de la calculator, un latrat undeva departe, intr-o curte, un sunet tipizat de deblocare a inchiderii centralizate a unei masini si o succesiune de alte "swossh"-uri de masini pe strada, din toate directiile. Vi se pare putin, vi se pare ca nu merita atentia noastra?

Ambianta vietii noastre nu este data doar de televizor sau de radioul din masina, muzica nu se rezuma doar la muzica, la cantece. Sunetele sunt mereu in jurul nostru in stare bruta si daca le individualizam asa cum poti distinge sunetul viorilor intr-o orchestra, daca le punem in ordine, daca le punem pe voci, ca intr-un imens cor, vom descoperi cu siguranta o muzica. O muzica ce nu transmite melodicitate, ce nu are mesaj artistic, ce nu are ritm, dar care e datatoare de informatie, care construieste fara abstractizare.
E muzica fiecarei zile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu