luni, 5 iulie 2010

Tara noastra viitura de aur are...




De parca nu eram destul de plouati, acum situatia a intrat rau de tot la apa. Mai corect, sub apa. Siretul se simte Nil din cand in cand si se revarsa cat il tin campiile. Si uite asa iar ne-am sinistrat...

Pana aici nimic deosebit. Inundatiile deja au intrat intr-un ciclu al lor firesc, sunt precum anotimpurile. Mai mult, Romania e o tara mai totdeauna calamitata, prin chiar specificul ei. Nici nu trebuie sa intervina natura. Nu avem nevoie de tornade caci avem vartejuri si invarteli politice mult mai distrugatoare in dauna avutului comun; nu e cerere de cutremure fiindca si-asa ne cutremuram cu totii de la o luna la alta, mai de frig, mai de cheltuieli, mai de reforme; la noi furtuna cea mai distrugatoare se opreste la primele sale 4 litere, cealalta e doar o replica palida data de natura s.a.m.d. Nu stiu daca suntem neaparat sinistrati doar fiindca suntem in Romania dar cel putin situatia e mult prea des ...sinistra.

Si apoi, traim in vremea lui Basescu Voda, o perioada ce va fi de poveste mult timp dupa ce vom scapa de ea. Cand vom scapa.... Cum vom scapa... Daca vom scapa... Totusi, personajul nostru este un voda, in carne, oase si bascalii. Asa ca imediat ce au inceput sa apara acoperisurile caselor din apa, Base Voda s-a elicopterat la fata locului sa isi verse repertoriul pe cei ce au scapat de la inec. Fiindca inca nu e omniprezent ci doar omniscient a trebuit sa-si raspandeasca si sfetnicii, tocmai pentru a avea cea mai buna acoperire pe zona Moldovei, cu semnal prezidential puternic, la cele mai mici preturi la cartela de ajutoare si abonament de inundari, atat in reteaua hidrografica a Siretului cat si in rom...ingul de inecat supararea....
N-am cum sa pricep ce ar putea cauta un Ministru, pardon!, argat al Justitiei sau unul al Educatiei la inundatii. Sau ce sa caute Elena Udrea Cosanzeana pe acolo, prin atata apa, altceva decat sa intruchipeze o sirena... girofarul era in alta parte. Chiar: de fapt, ce sa caute un ministru al turismului si dezvoltarii acolo? De ce dezvoltare poate fi vorba? De sporire a calamitatii? Mai bine turism. E zona rurala, e cu inundatii. Merita vizitat, nu, fiindca nu e ceva ce vezi toata ziua?! Ar putea fi asadar un turism catastrofal. Si, de fapt nici n-ar fi prea departe de adevarul actualitatii.

Pentru locuitorii afectati trebuie sa fi fost totusi bine. Teleconferintele de Guvern au devenit acvaconferinte la fata locului. Cizmele de cauciuc prea luminate vin, trec si se tot duc, ei raman cu noroiul de dupa. Daca nu aveau inundatie neam de neamul lor nu vedea ministru in comuna!

Si uite asa, pe ulite descaleca Voda. Cobori tocmai din inaltul cerului inconjurat de armasarii sai bine facuti si se puse pe cutreierat. Interesant, in alaiul lui Voda niciun tricolor. Pai va dati seama, de fiecare data cand un "cel mai iubit/votat fiu al patriei" vine intr-o comuna, cand e rost de panglicareala, imediat apare unul bandajat de jur-imprejur cu tricolorul, un fel de Mister Comuna care se chinuie si sare in scheme cu gesturi largi sa dea bine si stii sigur ca acela-i primarul. Acum insa unde era edilul? Scotea cumva apa cu galetile din Primarie?
Dar asta nu era un impediment pentru Voda. El, cel atat de imbaiatul in multimi nu are nevoie de translatori in relatia cu oamenii. Dar, ce sa vezi? Fie satenii erau prosti, produs al educatiei noastre platite exact pe masura fie, mai probabil, erau de fapt jurnalisti deghizati in sateni. Ce ti-l insfacara pe Voda, ce ti-l ţăţiră, mai ceva ca la OTV! Pana la urma si-a dat seama Base; asta o fi Realitatea din teren, iar Viitura probabil e o ruda mai indepartata de-a lui Vantu! E clar, totul e o masinatiune a presei! De fapt ei au si prognozat la meteo toate aceste ploi, e clar, au cobit! Asa ca Voda nu s-a lasat mai prejos. El care intelege cel mai bine alaturarea lui talk si a show-ului a dat drumul replicilor menite sa-i zvante:

- "De ce v-ati facut casele asa de aproape de apa?" - poate au vrut si satenii sa se simta ca la Snagov.
- "De ce n-ai tencuit, bre, casa asta refacuta dupa inundatia de acum 2 ani si reinmuiata acum?" - apropo, digul acela imaginar avea tencuiala gata?
- "De ce mintiti, de ce faceti politica?" - daca n-ar fi facut oamenii politica si ar fi dat frau liber pornirilor nepoliticoase probabil ca iesea Voda al nostru un pic mai tumefiat de acolo. De ce mint? Pai cum se poate raspunde la o minciuna institutionala?
- si favorita mea "De ce nu aveati asigurare?" - aici a fost Briliant, Voda. Pacat ca n-a fost mai bine Mutu. Asadar pe ce sa faca sinistratii asigurare? Pe case de chirpici? Parca ii si vad pe agentii de la asigurari completand formularele: "Da, casa de chirpici....Cu cate etaje? ....Garaj aveti?...WC-ul este cu 2 sau 3 pari?"Sa zicem ca mai sunt si case trainice, de acelea de caramida. Acolo apa intra mai greu dar si iese mult mai greu. Valoare mai mare, polita mai mare. Ce n-a stiut insa niciun sinistrat sa-l intrebe pe Voda este "oare cu cat la suta e mai mare asigurarea pentru zona lor decat pentru o zona obisnuita, dat fiind factorul numit risc"? Parca si vad cum da calculatorul cifrele peste cap atunci cand "aude" ca doar in urma cu 2 ani acolo a fost o frumusete de dauna generala.

Cred, de fapt, ca strategia noastra de reformare a statului urmareste cu totul altceva. Sa fim primii in lume macar la productia de viituri. Daca diguri nu suntem in stare sa facem atunci macar sa dezvoltam viiturile, sa le facem mai mari, mai late. Pacat ca Biblia s-a scris deja fiindca altfel Noe sigur ar fi fost un roman, asteptand proorocirea de cod rosu-inchis, a inundatii. Ce-ar fi luat cu el pe arca? Televizorul, antena de Digi, Constitutia editia martie-mai anul curent si neaparat cativa turisti...ca sa-i faca pe plac lui Udrea, tineti minte, am spus mai sus. Daca dig nu putem face decat in pripa, cu armata, atunci cand deja apa e la buza proptelii, daca nici raurile nu le putem seca (asta ar fi o solutie eficienta, recunoasteti!), daca si casele pe pontoane sunt o varianta cam prea costisitoare, macar atunci cand e rost de inundatie sa nu ne mai plimbam degeaba prin zonele afectate facandu-i pe oameni vinovati pentru ca nu si-au luat casa in spate si au plecat din calea apelor. De asta e mult mai simplu sa fii Voda la tigani. Cortul imediat se muta.

Si totul se incheie cu aceasta ultima imagine. Voda mergand cu alaiul sau pe ulita principala, deunazi inundata, iar satenii privind nedumeriti si neintelegand ce-o fi vrut sa le transmita "puterea centrala". Cu certitudine insa un singur gand le trecea prin minte privind spre Voda pasind pe calea ce a adus apa:

"Unde e viitura cand ai nevoie de ea?"